1 И тия са Соломонови притчи, които събраха човеците на Юдовия цар Езекия.

Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

2 С лава за Бога е да скрива всяко нещо, А слава е на царете да издирват работите.

Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

3 В исочината на небето и дълбочината на земята И сърцата на царете са неизследими.

Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

4 О тмахни нечистото от среброто, И ще излезе съд за златаря.

Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

5 О тмахни нечестивите от царя, И престолът му ще се утвъди в правда.

Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

6 Н е се надигай пред царя, И не стой на мястото на големците,

Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

7 З ащото по-добре е да ти кажат: Мини тук по-горе, Нежели да те турят по-долу в присъствието на началника, когото са видели очите ти.

căci este mai bine să ţi se zică:,, Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

8 Н е бързай да излезеш, за да се караш. Да не би най-сетне да не знаеш що да правиш; Когато те засрами противникът ти.

Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

9 Р азисквай делото си с противника си сам. Но не откривай чужди тайни,

Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

10 Д а не би да те укори оня, който те слуша, И твоето безчестие да остане незаличимо.

ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

11 Д ума казана на място е Като златни ябълки в сребърни съдове.

Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

12 К акто е обица и украшение от чисто злато за човек, Така е мъдрият изобличител за внимателното ухо.

Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

13 К акто е снежната прохлада в жетвено време, Така е верният посланик на тия, които го изпращат, Защото освежава душата на господаря си.

Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

14 К ойто лъжливо се хвали за подаръци що дава, Прилича на облаци и вятър без дъжд.

Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

15 Ч рез въздържаност се склонява управител, И мек език троши кости.

Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

16 Н америл ли си мед? Яж само колкото ти е нужно, Да не би да се преситиш от него и да го повърнеш.

Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

17 Р ядко туряй ногата си в къщата на съседа си, Да не би да му досадиш и той да те намрази.

Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

18 Ч овек, който лъжесвидетелствува против ближния си, Е като чук, нож и остра стрела.

Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

19 Д оверие към неверен човек, в усилно време, Е като счупен зъб и изкълчена нога.

Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

20 К акто един, който съблича дрехата си в студено време, И както оцет на сода, Така и оня, който пее песни на оскърбено сърце.

Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

21 А ко е гладен ненавистникът ти, дай му хляб да яде, И ако е жаден, напой го с вода,

Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

22 З ащото така ще натрупаш жар на главата му И Господ ще те възнагради.

Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

23 К акто северният вятър произвежда дъжд, Така и тайно одумващият език - разгневено лице.

Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

24 П о-добре е да живее някой в ъгъл на покрива, Нежели в широка къща със свадлива жена.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

25 К акто е студената вода за жадна душа, Така е добра вест от далечна земя.

Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

26 П раведният, който отстъпва пред нечестивия, Е като мътен извор и развален източник.

Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

27 Н е е добре да яде някой много мед. Така също не е славно да търсят хората своята си слава.

Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

28 К ойто не владее духа си Е като съборен град без стени.

Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.