1 А всичките бирници и грешници се приближаваха при Него да Го слушат.

Toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de Isus ca să -L asculte.

2 А фарисеите и книжниците роптаеха, казвайки: Тоя приема грешниците и яде с тях.

Şi Fariseii şi cărturarii cîrteau şi ziceau:,, Omul acesta primeşte pe păcătoşi, şi mănîncă cu ei.``

3 И Той им изговори тая притча, като каза:

Dar El le -a spus pilda aceasta:

4 К ой от вас, ако има сто овце, и му се изгуби една от тях, не оставя деветдесетте и девет в пустинята, и не отива след изгубената докле я намери?

Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz, şi se duce după cea pierdută, pînă cînd o găseşte?

5 И като я намери, вдига я на рамената си радостен.

După ce a găsit -o, o pune cu bucurie pe umeri;

6 И като си дойде у дома, свиква приятелите си и съседите си и им казва: Радвайте се с мене, че си намерих изгубената овца.

şi, cînd se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi, şi le zice:, Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.`

7 К азвам ви, че също така ще има повече радост на небето за един грешник, който се кае, нежели за деветдесет и девет праведници, които нямат нужда от покаяние.

Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decît pentru nouă zeci şi nouă de oameni neprihăniţi cari n'au nevoie de pocăinţă.

8 И ли коя жена, ако има десет драхми, и изгуби една драхма, не запаля светило, не помита къщата, и не търси грижливо докле я намери?

Sau care femeie, dacă are zece lei (Greceşte: drahme.) de argint, şi pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa, şi nu caută cu băgare de seamă pînă cînd îl găseşte?

9 И като я намери, свиква приятелките и съседките си и казва: Радвайте се с мене, защото намерих драхмата, която бях изгубила.

După ce l -a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei, şi zice:, Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul, pe care -l pierdusem.`

10 С ъщо така, казвам ви, има радост пред Божите ангели за един грешник, който се кае.

Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.``

11 К аза още: Някой си човек имаше двама сина.

El a mai zis:,, Un om avea doi fii.

12 И по-младият от тях рече на баща си: Тате, дай ми дела, който ми се пада от имота. И той им раздели имота.

Cel mai tînăr din ei a zis tatălui său:, Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine.` Şi tatăl le -a împărţit averea.

13 И не след много дни по-младият син си събра всичко и отиде в далечна страна, и там разпиля имота си с разпуснатия си живот.

Nu după multe zile, fiul cel mai tînăr a strîns totul, şi a plecat într'o ţară depărtată, unde şi -a risipit averea, ducînd o viaţă destrăbălată.

14 И като иждиви всичко, настана голям глад в оная страна; и той изпадна в лишение.

După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.

15 И отиде да се пристави на един от гражданите на оная страна, който го прати на полетата си да пасе свини.

Atunci s'a dus şi s'a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l -a trimes pe ogoarele lui să -i păzească porcii.

16 И желаеше да се насити с рошковите, от които ядяха свините; но никой не му даваше.

Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele, pe cari le mîncau porcii, dar nu i le da nimeni.

17 А като дойде на себе си, рече: Колко наемници на баща ми имат излишьк от хляб, а пък аз умирам от глад!

Şi -a venit în fire, şi a zis:, Cîţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pîne, iar eu mor de foame aici!

18 Щ е стана да ида при баща си и ще му река: Тате, съгреших против небето и пред тебе;

Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi -i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta,

19 н е съм вече достоен да се наричам твой син; направи ме като един от наемниците си.

şi nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.`

20 И стана и дойде при баща си. А когато бе още далеч, видя го баща му, смили се, и като се завтече, хвърли се на врата му и го целуваше.

Şi s'a sculat, şi a plecat la tatăl său. Cînd era încă departe, tatăl său l -a văzut, şi i s'a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l -a sărutat mult.

21 Р ече му синът: Тате, съгреших против небето и пред тебе; не съм достоен да се наричам твой син.

Fiul i -a zis:, Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sînt vrednic să mă chem fiul tău.`

22 Н о бащата рече на слугите си: Скоро изнесете най-хубавата премяна и облечете го, и турете пръстен на ръката му и обуща на нозете му;

Dar tatăl a zis robilor săi:, Aduceţi repede haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi -l cu ea; puneţi -i un inel în deget, şi încălţăminte în picioare.

23 д окарайте угоеното теле и го заколете и нека ядем и се веселим;

Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi -l. Să mîncăm şi să ne veselim;

24 з ащото този мой син бе мъртъв, и оживя, изгубен бе, и се намери. И почнаха да се веселят.

căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.` Şi au început să se veselească.

25 А по-старият му син беше на нивата; и като си идеше и се приближи до къщата, чу песни и игри.

Fiul cel mai mare era la ogor. Cînd a venit şi s'a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.

26 И повика един от слугите и попита, що е това.

A chemat pe unul din robi, şi a început să -l întrebe ce este.

27 А той му рече: Брат ти си дойде и баща ти закла угоеното теле, защото го прие здрав.

Robul acela i -a răspuns:, Fratele tău a venit înapoi, şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentrucă l -a găsit iarăş sănătos şi bine.`

28 И той се разсърди и не искаше да влезе и баща му излезе и го молеше.

El s'a întărîtat de mînie, şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară, şi l -a rugat să intre.

29 А той в отговор рече на баща си: Ето, толкова години ти работя, и никога не съм престъпил някоя твоя заповед; но пак на мене нито яре не си дал някога да се повеселя с приятелите си;

Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său:, Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atîţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;

30 а щом си дойде този твой син, който изпояде имота ти с блудниците, за него си заклал угоеното теле.

iar cînd a venit acest fiu al tău, care ţi -a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.`

31 А той му каза: Синко ти си винаги с мене, и всичко мое твое е.

Fiule`, i -a zis tatăl,, tu întotdeauna eşti cu mine, şi tot ce am eu este al tău.

32 Н о прилично беше да се развеселим и да се зарадваме; защото този твой брат бе мъртъв, и оживя, и изгубен бе, и се намери.

Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentrucă acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit.``