1 ( По слав. 145). Алилуя! Хвали Господа душе моя.

Lăudaţi pe Domnul! Laudă, suflete, pe Domnul!

2 Щ е хваля Господа докато съм жив, Ще пея хваление на моя Бог догдето съществувам.

Voi lăuda pe Domnul cît voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cît voi fi.

3 Н е уповавай на князе, Нито на човешки син, в когото няма помощ.

Nu vă încredeţi în cei mari, în fiii oamenilor, în cari nu este ajutor.

4 И злиза ли духът му, той се връща в земята си; В тоя същий ден загиват намеренията му.

Suflarea lor trece, se întorc în pămînt, şi în aceeaş zi le pier şi planurile lor.

5 Б лажен оня, чиито помощник е Якововият Бог, Чиято надежда е на Господа неговия Бог,

Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-şi pune nădejdea în Domnul, Dumnezeul său!

6 К ойто направи небето и земята, Морето и всичко що е в тях, - Който пази вярност до века;

El a făcut cerurile şi pămîntul, marea şi tot ce este în ea. El ţine credincioşia în veci.

7 К ойто извършва правосъдие за угнетените, Който дава храна на гладните. Господ ръзвързва вързаните.

El face dreptate celor asupriţi; dă pîne celor flămînzi: Domnul izbăveşte pe prinşii de război;

8 Г оспод отваря очите на слепите; Господ изправя сгърбените; Господ люби праведните,

Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreaptă pe cei încovoiaţi; Domnul iubeşte pe cei neprihăniţi.

9 Г оспод пази чужденците; Поддържа сирачето и вдовицата; А пътят на нечестивите превръща.

Domnul ocroteşte pe cei străini, sprijineşte pe orfan şi pe văduvă, dar răstoarnă calea celor răi.

10 Г оспод ще царува до века, Твоят Бог, Сионе, из род в род. Алилуя!

Domnul împărăţeşte în veci; Dumnezeul tău, Sioane, rămîne din veac în veac! Lăudaţi pe Domnul!