1 И Исус почна пак да им говори с притчи, като казваше:

Isus a luat cuvîntul, şi le -a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis:

2 Н ебесното царство прилича на цар, който направи сватба на сина си.

cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său.

3 Т ой разпрати слугите си да повикат поканените на сватбата; но те не искаха да дойдат.

A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n'au vrut să vină.

4 П ак изпрати други слуги, казвайки: Речете на поканените: Ето, приготвих обяда си; юнците ми и угоените са заклани, и всичко е готово; дойдете на сватба.

A trimes iarăş alţi robi, şi le -a zis:, Spuneţi celor poftiţi:,, Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.`

5 н о те занемариха поканата, и разотидоха се, един на своята нива, а друг на търговията си;

Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.

6 а останалите хванаха слугите му и безсрамно ги оскърбиха и убиха.

Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît.

7 И царят се разгневи, изпрати войските си и погуби ония убийци, и изгори града им.

Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea.

8 Т огава казва на слугите си: Сватбата е готова, а поканените не бяха достойни.

Atunci a zis robilor săi:, Nunta este gata; dar cei poftiţi n'au fost vrednici de ea.

9 З атова идете по кръстопътищата и колкото намерите, поканете ги на сватба.

Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari -i veţi găsi.`

10 И тъй, ония слуги излязоха по пътищата, събраха всички колкото намериха, зли и добри; и сватбата се напълни с гости.

Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s'a umplut de oaspeţi.

11 А царят, като влезе да прегледа гостите, видя там един човек, който не бе облечен в сватбарска дреха.

Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

12 И каза му: Приятелю, ти как си влязъл тук без да имаш сватбарска дреха? А той мълчеше.

Prietene,` i -a zis el,, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit.

13 Т огава царят рече на служителите: Вържете му нозете и ръцете, и хвърлете го във външната тъмнина; там ще бъде плач и скърцане със зъби.

Atunci împăratul a zis slujitorilor săi:, Legaţi -i mînile şi picioarele, şi luaţi -l şi aruncaţi -l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

14 З ащото мнозина са поканени, а малцина избрани.

Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.``

15 Т огава фарисеите отидоха и се съветваха как да Го впримчат в говоренето Му.

Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

16 И пращат при Него учениците си, заедно и Иродианите, да кажат: Учителю, знаем, че си искрен, учиш в истина Божият път и не Те е грижа от никого, защото не гледаш на лицето на човеците.

Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor.

17 К ажи ни, прочее: Ти как мислиш? Право ли е да даваме данък на Кесаря, или не?

Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?``

18 А Исус разбра лукавството им, и рече: Защо Ме изпитвате, лицемери?

Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor?

19 П окажете Ми данъчната монета. И те Му донесоха един пеняз.

Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.).

20 Т ой им каза: Чий е този образ и надпис?

El i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``

21 К азват му: Кесарев. Тогава им казва: Като е тъй, отдавайте Кесаревите на Кесаря, а Божиите на Бога.

Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!``

22 И като чуха това, те се зачудиха, и оставайки Го, си отидоха.

Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.``

23 В същия ден дойдоха при Него садукеи, които казват, че няма възкресение и попитаха Го, казвайки:

În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

24 У чителю, Мойсей е казал: Ако някой умре бездетен, брат му да се ожени за жена му, и да въздигне потомък на брата си.

Moise a zis:, Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.`

25 А между нас имаше седмина братя; и първият се ожени и умря; и, като нямаше потомък, остави жена си на брата си;

Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.

26 с ъщо и вторият и третият, до седмият.

Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea.

27 А подир всички умря и жената.

La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.

28 И тъй, във възкресението на кого от седмината ще бъде жена? Защото всички те я имаха.

La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă.

29 А Исус в отговор им рече: Заблуждавате се, като не знаете писанията нито Божията сила.

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

30 З ащото във възкресението нито се женят, нито се омъжват, но са като ангели на небето.

Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

31 А за възкресението на мъртвите, не сте ли чели онова, което Бог ви говори, като казва:

Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice:

32 “ Аз съм Бог Авраамов, Бог Исааков и Бог Яковов”? Той не е Бог на мъртвите, а на живите.

Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.``

33 И множеството, като чуха това, чудеха се на учението Му.

Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus.

34 А фарисеите, като чуха, че смълчал садукеите, събраха се заедно.

Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s'au strîns la un loc.

35 И един от тях, законник, за да Го изпита, зададе Му въпрос:

Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să -L ispitească, I -a pus întrebarea următoare:

36 У чителю, коя е голямата заповед в закона?

care este cea mai mare poruncă din Lege?``

37 А Той му рече: “Да възлюбиш Господа твоя Бог с цялото си сърце, с цялата си душа и с всичкия си ум”.

Isus i -a răspuns:,, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.``

38 Т ова е голямата и първа заповед.

Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă.

39 А втора, подобна на нея, е тая: “Да възлюбиш ближния си, както себе си”.

Iar a doua, asemenea ei, este:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`

40 Н а тия две заповеди стоят целият закон и пророците.

În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.``

41 И когато бяха събрани фарисеите, Исус ги попита, казвайки:

Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i -a întrebat:

42 К акво мислите за Христа? Чий Син е? Казват Му: Давидов.

Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?``,, Al lui David``, I-au răspuns ei.

43 К азва им: Тогава как Давид чрез Духа Го нарича Господ, думайки:

Şi Isus le -a zis:,, Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice:

44 “ Рече Господ на моя Господ: Седи отдясно Ми. Докле положа враговете Ти под нозете Ти”?

Domnul a zis Domnului Meu:,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale?

45 А ко, прочее, Давид Го нарича Господ, как е негов син?

Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``

46 И никой не можеше да Му отговори ни дума; нито пък дръзна вече някой от тоя ден да Му задава въпроси.

Nimeni nu I -a putut răspunde un cuvînt. Şi, din ziua aceea, n'a îndrăznit nimeni să -I mai pună întrebări.