1 A ka oho ake a Ihu, ka korero kupu whakarite ano ki a ratou, ka mea,

Isus a luat cuvîntul, şi le -a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis:

2 K a rite te rangatiratanga o te rangi ki tetahi kingi, i whakatakoto marena mo tana tama,

cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său.

3 A tonoa ana ana pononga, hei karanga i te hunga i korerotia ki te marena: heoi kihai ratou i pai ki te haere.

A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n'au vrut să vină.

4 K a tono ano ia i era atu pononga, ka mea, Mea atu ki te hunga i korerotia, Na kua rite taku hakari; kua oti aku puru, aku mea momona te patu, a kua rite katoa nga mea: haere mai ki te marena.

A trimes iarăş alţi robi, şi le -a zis:, Spuneţi celor poftiţi:,, Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.`

5 O tira i paopaongia e ratou, haere ana ko tetahi ki tana mara, ko tetahi ki tana hokohoko.

Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.

6 N a hopukina ana ana pononga e nga mea i mahue, tukinotia ana ratou, a whakamatea iho.

Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît.

7 O tiia i riri te kingi: a tonoa atu ana ana taua, whakangaromia ana taua hunga kohuru, tahuna iho to ratou pa.

Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea.

8 K atahi ia ka mea ki ana pononga, E rite ana te marena, ko te hunga ia i karangatia kihai i pai.

Atunci a zis robilor săi:, Nunta este gata; dar cei poftiţi n'au fost vrednici de ea.

9 N a haere koutou ki nga pekanga o nga ara, a tonoa mai ki te marena te hunga katoa e kite ai koutou.

Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari -i veţi găsi.`

10 N a ka haere aua pononga ki nga ara, a huihuia katoatia ana te hunga i kitea e ratou, ana pai, ana kino: na kiki ana te marena i nga manuhiri.

Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s'a umplut de oaspeţi.

11 O tiia, no te tapokoranga, o te kingi kia kite i nga manuhiri, ka kitea e ia i reira he tangata kahore nei ona kakahu marena:

Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

12 A ka mea ki a ia, E hoa, he aha koe i tomo mai ai ki konei kahore nei ou kahu marena? Heoi kihai ia i kuihi.

Prietene,` i -a zis el,, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit.

13 N a ka mea te kingi ki nga kaimahi, Herea ona ringa, ona waewae, kawea atu, maka ki te pouri i waho rawa; ko te wahi tera o te tangi, o te tetea o nga niho.

Atunci împăratul a zis slujitorilor săi:, Legaţi -i mînile şi picioarele, şi luaţi -l şi aruncaţi -l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

14 H e tokomaha hoki e karangatia, he ruarua ia e whiriwhiria.

Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.``

15 M e i reira ka haere nga Parihi, ka runanga ki te pehea e mau ai tetahi kupu ana.

Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

16 A ka tonoa ki a ia a ratou akonga me nga tangata piri ki a Herora, hei mea, E te Kaiwhakaako, e matau ana matou he pono koe, e whakaako ana koe i te ara a te Atua i runga i te pono, e kore ano ta te tangata e whakaaroa e koe: e kore nei hoki koe e titiro ki te kanohi tangata.

Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor.

17 T ena, korerotia ki a matou, E pehea ana tou whakaaro? He mea tika ranei te hoatu takoha ki a Hiha, kahore ranei?

Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?``

18 O tiia i mohio a Ihu ki to ratou whakaaro kino, a ka mea, He aha ta koutou e whakamatautau na i ahau, e te hunga tinihanga?

Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor?

19 T ena koa, kia kite ahau i te moni takoha. A mauria mai ana e ratou ki a ia he pene.

Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.).

20 N a ka mea ia ki a ratou, No wai tenei ahua me te tuhituhinga?

El i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``

21 K a mea ratou ki a ia, No Hiha. Katahi ia ka mea ki a ratou, Hoatu ki a Hiha nga mea a Hiha; ki te Atua ano nga mea a te Atua.

Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!``

22 K a rongo ratou, ka miharo: a mahue ake ia i a ratou, a haere ana ratou.

Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.``

23 I taua ra ka haere mai ki a ia nga Haruki, e mea nei kahore he aranga, ka ui ki a ia,

În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

24 K a mea, E te Kaiwhakaako, i mea a Mohi, Ki te mate te tangata, a kahore ana tamariki, ma tona teina e marena tana wahine, e whakatupu ake he uri mo tona tuakana.

Moise a zis:, Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.`

25 N a tokowhitu tetahi whanau i a matou, he tuakana, he teina: te marenatanga o te tuatahi, ka mate, a hore ona uri, waiho iho tana wahine ma tona teina.

Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.

26 M e te tuarua ano, me te tuatoru, puta noa i te tuawhitu.

Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea.

27 A , muri iho i a ratou katoa, ka mate te wahine.

La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.

28 N a, i te aranga, ma wai o te tokowhitu te wahine? i a ratou katoa nei hoki ia.

La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă.

29 N a ka whakahoki a Ihu, ka mea ki a ratou, E he ana koutou, te mohio ki nga karaipiture, ki te kaha ano o te Atua.

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

30 I te aranga hoki e kore ratou e marena, e kore ano e hoatu kia marenatia, engari ka rite ki nga anahera a te Atua i te rangi.

Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

31 N a, ko te aranga o te hunga mate, kahore ano koutou i kite i ta te Atua i korero ai ki a koutou, i mea ai,

Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice:

32 K o ahau te Atua o Aperahama, te Atua o Ihaka, te Atua o Hakopa? ehara te Atua i te Atua no te hunga mate, engari no te hunga ora.

Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.``

33 A , no ka rongo te mano, ka miharo ki tana ako.

Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus.

34 N o te rongonga ia o nga Parihi, kua kapi i a ia te mangai o nga Haruki, ka whakamine tahi ratou.

Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s'au strîns la un loc.

35 N a ka ui tetahi o ratou, he kaiako i te ture, ka whakamatautau i a ia, ka mea,

Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să -L ispitească, I -a pus întrebarea următoare:

36 E te Kaiwhakaako, ko tehea te kupu nui o te ture?

care este cea mai mare poruncă din Lege?``

37 K a mea a Ihu ki a ia, Kia whakapaua tou ngakau, tou wairua, tou hinengaro, ki te aroha ki te Ariki, ki tou Atua.

Isus i -a răspuns:,, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.``

38 K o te tuatahi tenei, ko te kupu nui.

Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă.

39 H e rite ano te tuarua ki tenei, Kia aroha koe ki tou hoa tata, ano ko koe.

Iar a doua, asemenea ei, este:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`

40 K ei runga i enei kupu e rua e iri ana te ture me nga poropiti.

În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.``

41 A , i nga Parihi e noho huihui ana, ka ui a Ihu ki a ratou,

Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i -a întrebat:

42 K a mea, He pehea o koutou whakaaro ki a te Karaiti? Na wai ia tama? Ka mea ratou ki a ia, Na Rawiri.

Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?``,, Al lui David``, I-au răspuns ei.

43 K a mea ia ki a ratou, He aha ra a Rawiri, i a ia e nohoia ana e te Wairua, i karanga ai i a ia he Ariki? i mea hoki ia,

Şi Isus le -a zis:,, Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice:

44 I mea te Ariki ki toku Ariki, hei toku matau koe noho ai, kia meinga ra ano e ahau ou hoariri hei turanga waewae mou.

Domnul a zis Domnului Meu:,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale?

45 N a, ka kiia nei ia e Rawiri he Ariki, he pehea i tama ai ki a ia?

Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``

46 A hore he tangata i ahei te whakahoki kupu ki a ia, kihai rawa ano tetahi i maia ki te ui ki a ia i taua ra iho ano.

Nimeni nu I -a putut răspunde un cuvînt. Şi, din ziua aceea, n'a îndrăznit nimeni să -I mai pună întrebări.