1 N a ka haere ki a Ihu etahi karaipi me etahi Parihi no Hiruharama, ka mea,

Atunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus, şi I-au zis:

2 H e aha au akonga ka takahi ai i te whakarerenga iho a nga kaumatua? Kahore hoki ratou e horoi i o ratou ringa ina kai taro.

Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-şi spală mînile cînd mănîncă.``

3 N a ka whakahoki ia, ka mea ki a ratou, He aha hoki i waiho ai e koutou ta koutou whakarerenga iho hei takahi mo ta te Atua kupu ako?

Drept răspuns, El le -a zis:,, Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?

4 I mea hoki te Atua, Whakahonoretia tou papa me tou whaea: a, Ki te kohukohu hoki tetahi i tona papa, i tona whaea ranei kia mate ia, mate rawa.

Căci Dumnezeu a zis:, Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;` şi:, Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.`

5 K o koutou ia hei mea, Ki te mea tetahi ki tona papa, ki tona whaea ranei, Ko taku mea hei atawhainga mou kua tapaea atu ki te Atua;

Dar voi ziceţi:, Cine va zice tatălui său sau mamei sale:, Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,`

6 N a kaua ia e whakahonore i tona papa. Heoi waiho ana e koutou ta koutou whakarerenga iho hei whakakahore i te kupu a te Atua.

nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.

7 E te hunga tinihanga, tika rawa ta Ihaia i poropiti ai mo koutou, i mea ai,

Făţărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis:

8 T e iwi nei ko o ratou ngutu hei whakahonore moku; matara noa atu ia i ahau o ratou ngakau.

Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

9 M aumau karakia noa ratou ki ahau, ko ta ratou nei hoki e whakaako ai ko nga whakahau a te tangata.

De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.``

10 A karangatia ana e ia te mano ki a ia, ka mea ki a ratou, Kia rongo, kia matau:

Isus a chemat mulţimea la Sine, şi a zis:,, Ascultaţi, şi înţelegeţi:

11 E kore te tangata e poke i te mea e tapoko ana ki te mangai; engari te mea e puta mai ana i roto i te mangai, ma tena e poke ai te tangata.

Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.``

12 M e i reira ka haere ana akonga, ka mea ki a ia, E mohio ana ranei koe i he nga Parihi i to ratou rongonga i taua kupu?

Atunci ucenicii Lui s'au apropiat, şi I-au zis:,,Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele, pe cari le-au auzit?``

13 N a ka whakahoki ia ka mea, Ka hutia nga mahuri katoa kihai i whakatokia e toku Matua i te rangi.

Drept răspuns, El le -a zis:,, Orice răsad, pe care nu l -a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină.

14 W aiho atu ratou: he matapo ratou e arahi ana i te matapo. Ki te arahina te matapo e te matapo, ka taka tahi raua ki te waikeri.

Lăsaţi -i: sînt nişte călăuze oarbe; şi cînd un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amîndoi în groapă.``

15 K a whakahoki a Pita, ka mea ki a ia, Whakaaturia ki a matou tenei kupu whakarite.

Petru a luat cuvîntul, şi I -a zis:,, Desluşeşte-ne pilda aceasta.``

16 K a mea a Ihu, Kei te kuware tonu ano koutou?

Isus a zis:,,Şi voi tot fără pricepere sînteţi?

17 K iano koutou i matau noa, ko nga mea katoa e tapoko atu ana ki te mangai ka riro ki roto ki te kopu, a e akiritia ana ki te poka?

Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pîntece, şi apoi este aruncat afară în hazna?

18 T ena ko nga mea e puta mai ana i te mangai e haere ake ana i te ngakau; ma ena e poke ai te tangata.

Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om.

19 N o roto hoki no te ngakau te putanga ake o nga whakaaro kino, o nga kohuru, o nga puremu, o nga moepuku, o nga tahae, o nga whakapae teka, o nga kohukohu:

Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.

20 K o nga mea enei e noa ai te tangata: tena ko te kai me nga ringa kihai i horoia, e kore te tangata e noa i tena.

Iată lucrurile cari spurcă pe om; dar a mînca cu mînile nespălate nu spurcă pe om.``

21 A ka haere atu a Ihu i reira, ka anga ki nga wahi o Taira, o Hairona.

Isus, după ce a plecat de acolo, S'a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului.

22 N a, ko te haerenga mai i aua wahi o tetahi wahine, he Kanaani, ka karanga ki a ia, ka mea, E te Ariki, e te Tama a Rawiri, kia aroha ki ahau; ko taku tamahine e ngaua kinotia ana e te rewera.

Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El:,, Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.``

23 A kahore ana kupu i whakahoki ai ki a ia. Na ka haere mai ana akonga, ka tohe ki a ia, ka mea, Tonoa kia haere; e karanga ana hoki i muri i a tatou.

El nu i -a răspuns nici un cuvînt. Şi ucenicii Lui s'au apropiat şi L-au rugat stăruitor:,, Dă -i drumul, căci strigă după noi.``

24 O tira ka whakahoki ia, ka mea, Heoi nga mea i tonoa mai ai ahau, ko nga hipi ngaro o te whare o Iharaira.

Drept răspuns, El a zis:,, Eu nu sînt trimes decît la oile pierdute ale casei lui Israel.``

25 K a haere tonu mai tera, ka koropiko ki a ia, ka mea, E te Ariki, kia puta tou whakaaro ki ahau.

Dar ea a venit şi I s'a închinat, zicînd:,, Doamne, ajută-mi!``

26 N a ka whakahoki ia, ka mea, Ehara i te tika kia tangohia te taro a nga tamariki, kia maka ma nga kuri.

Drept răspuns, El i -a zis:,, Nu este bine să iei pînea copiilor, şi s'o arunci la căţei!``

27 K a mea tera, Ae ra, e te Ariki: e kai ana ano nga kuri i nga kongakonga e ngahoro iho ana i te tepu a o ratou rangatira.

Da, Doamne``, a zis ea,,, dar şi căţeii mănîncă fărămiturile cari cad de la masa stăpînilor lor.``

28 K atahi ka whakahoki a Ihu, ka mea ki a ia, E tai, nui atu tou whakapono: waiho i tau i pai ai. A ora ake tana tamahine i taua wa pu ano.

Atunci Isus i -a zis:,, O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.`` Şi fiica ei s'a tămăduit chiar în ceasul acela.

29 N a ka whakatika a Ihu i reira, ka haere ki te taha o te moana o Kariri: a kake ana ki te maunga, noho ana i reira.

Isus a plecat din locurile acelea, şi a venit lîngă marea Galileii. S'a suit pe munte, şi a şezut jos acolo.

30 H e rahi hoki te hui i haere ki a ia, i a ratou ano nga kopa, nga matapo, nga wahangu, nga mutu, me te tini ke atu, a tukua iho e ratou ki nga waewae o Ihu; a whakaorangia ana ratou e ia:

Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţi bolnavi I-au pus la picioarele Lui, şi El i -a tămăduit;

31 M iharo noa te mano i to ratou kitenga i nga wahangu e korero ana, i nga mutu e ora ana, i nga kopa e haere ana, i nga matapo e titiro ana: a whakakororiatia ana e ratou te Atua o Iharaira.

aşa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoşează, şchopii umblă şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

32 N a ka karangatia e Ihu ana akonga, ka mea, E aroha ana ahau ki te huihui nei, ka toru nei hoki o ratou ra e noho ana ki ahau, kahore hoki a ratou kai: e kore ahau e pai ki tona pukutia kei hemo ki te ara.

Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile aşteaptă lîngă Mine, şi n'au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.``

33 N a ko te meatanga a ana akonga ki a ia, no hea a tatou taro i te koraha, e makona ai tenei ope nui?

Ucenicii I-au zis:,, De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?``

34 N a ka mea a Ihu ki a ratou, E hia a koutou taro? Ka mea ratou, E whitu, me nga ika nonohi, torutoru nei.

Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus.,,Şapte``, I-au răspuns ei,,,şi puţini peştişori``

35 N a ka mea ia ki te mano kia noho ki te whenua;

Atunci Isus a poruncit norodului să şadă pe pămînt.

36 A ka mau ia ki nga taro e whitu, ki nga ika; ka whakawhetai, ka whawhati, a hoatu ana e ia ki nga akonga, a na nga akonga ki te mano.

A luat cele şapte pîni şi peştişorii, şi, dupăce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt, şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului.

37 A kai ana ratou katoa, a ka makona: e whitu hoki nga kete i kohia e ratou, ki tonu i nga whatiwhatinga i toe.

Au mîncat toţi şi s'au săturat; şi s'au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de fărămituri.

38 A , ko te hunga i kai, e wha mano nga tane, haunga nga wahine, nga tamariki.

Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.

39 A , ka oti te mano te tono atu e ia, ka eke ia ki te kaipuke; na kua u ki nga wahi o Makarana.

În urmă Isus a dat drumul noroadelor, S'a suit în corabie, şi a trecut în ţinutul Magdalei.