1 K ei hae koe ki te hunga kino, kaua hoki e hiahia hei hoa mo ratou.

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 K o ta to ratou ngakau hoki e whakaaro ai, he tukino, ko ta o ratou ngutu e korero ai, he whanoke.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 M a te whakaaro nui ka hanga ai te whare, a ma te matauranga ka u ai:

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 M a te mohio hoki ka ki ai nga ruma i nga taonga utu nui katoa, i nga mea ahuareka.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 H e kaha te tangata whakaaro nui; ae, e whakanuia ana e te tangata mohio te kaha.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 N a kia pai te ngarahu ina anga koe ki te whawhai: kei te tokomaha hoki o nga kaiwhakatakoto whakaaro te ora.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 H e tiketike rawa te whakaaro nui mo te wairangi: e kore e kuihi tona mangai i te kuwaha.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 K o te tangata e whakaaro ana ki te kino, ka kiia he whanoke.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 H e hara te whakaaro wairangi: he mea whakarihariha ano ki te tangata te tangata whakahi.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 K i te ngoikore koe i te ra o te he, he iti tou kaha.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 W hakaorangia te hunga e kawea atu ana ki te mate, a puritia mai hoki e koe te hunga e meatia ana kia whakamatea.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 K i te mea koe, Nana, kihai tenei i mohiotia e matou: kahore ianei te kaipauna ngakau i te whakaaro ki tera? a, ko te kaitiaki o tou wairua, kahore ranei ia e mohio? e kore ranei e homai e ia ki te tangata kia rite ki tana mahi?

Dacă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 K ainga, e taku tama, te honi, he pai hoki; me te honikoma, he mea reka hoki ki tou mangai:

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 K a mohio ai koe ki te whakaaro nui, he mea ki tou wairua: ki te kitea e koe, he tukunga iho ano tona, e kore hoki tau i tumanako ai e hatepea.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 K aua, e te tangata kino, e whanga ki te nohoanga o te tangata tika; kei tukino koe ki tona takotoranga.

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 E hinga ana hoki te tangata tika, e whitu hinganga, ka ara ake ano: ka whakataka ia te hunga kino e te he.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 K aua e harakoa ki te hinga tou hoariri, kaua hoki tou ngakau e hari ina taka ia:

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 K ei kite a Ihowa, a ka he ki tana titiro, a ka tahuri atu tona riri i a ia.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 K ei mamae koe, he mea mo nga kaimahi i te kino, kei hae hoki ki te hunga kino.

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 K ahore hoki he mutunga pai ki te tangata kino; ka keto hoki te rama a te hunga kino.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 E taku tama, e wehi ki a Ihowa, ki te kingi hoki: a, kaua e whakauru noa atu ki te hunga e mea ana ki te whakaputa ke.

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 N o te mea ka puta tata te aitua mo ratou: a ko wai ka mohio ki te whakangaromanga o raua tokorua?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 H e whakatauki ano hoki enei na te hunga whakaaro nui. Ehara i te mea pai kia whakaaro ki te kanohi tangata ina whakawa.

Iată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 K o te tangata e mea ana ki te tangata kino, He tika koe; ka kanga nga iwi ki a ia, ka whakarihariha nga tauiwi ki a ia.

Pe cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 O tiia ka koa nga ngakau o te hunga e riria ai tona he, ka tau iho ano hoki te manaaki pai ki runga ki a ratou.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 K a kihia e ia nga ngutu e whakahoki ana i nga kupu tika.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 M einga kia takoto pai tau mahi i waho, kia rite hoki hei meatanga mau i te mara; muri iho ka hanga i tou whare.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 K aua koe e tu hei kaiwhakaatu he mo tou hoa, i te mea kahore he take; a kaua e tinihanga ki ou ngutu.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 K aua e ki, Ka meatia ano e ahau ki a ia tana i mea ai ki ahau; ka rite ki ta te tangata mahi taku e whakahoki ai ki a ia.

Nu zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 I haere ahau i te taha o te mara a te mangere, i te taha hoki o te mara waina a te tangata kahore ona mahara;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 N a, kua tupuria katoatia e te tataramoa, kapi tonu te mata o te mara i te ongaonga, a ko to reira taiepa kohatu kua oti te wahi.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 K atahi ahau ka titiro, ka ata whakaaroaro: ka kite ahau, a ka hopu mai hei ako moku.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 K ia iti ake nei te wahi e parangia ai, kia iti ake nei te moe, kia iti ake te kotuituitanga o nga ringa ka moe ai:

Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 K a pera te haerenga mai o tou muhore ano he kaipahua; o tou rawakore hoki ano he tangata mau patu.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.