1 E taku tama, kei wareware ki taku ture; kia puritia hoki aku whakahau e tou ngakau:

Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

2 K atahi ka nui ake nga ra roa mou, nga tau e ora ai, me te ata noho.

Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

3 K ei whakarerea koe e te atawhai, e te pono; heia ki tou kaki; tuhituhia iho, ko tou ngakau ano hei papa.

Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

4 P enei ka whiwhi koe ki te atawhai, ki te matauranga pai i te aroaro o te Atua, o te tangata.

Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

5 W hakapaua tou ngakau ki te whakawhirinaki ki a Ihowa, kaua hoki e okioki ki tou matauranga ake.

Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

6 I ou ara katoa whakaaro ki a ia, a mana e whakatika ou huarahi.

Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

7 K ei whakaaro ki a koe he mohio koe; e wehi ki a Ihowa, kia mawehe i te kino.

Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

8 H ei ora tena ki tou pito, hei makuku ki ou wheua.

Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

9 K ia whai kororia a Ihowa i ou rawa, i nga matamua ano hoki o au hua katoa.

Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

10 A ka ki au toa i nga mea maha, ka pakaru ano hoki au rua waina i te waina.

căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

11 E taku tama, kaua e whakahawea ki ta Ihowa papaki; kei ngakaukore ano koe ina akona e ia:

Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

12 K a akona hoki e Ihowa tana e aroha ai, ka pera tana me ta te matua ki te tamaiti e matenuitia ana e ia.

Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

13 K a hari te tangata kua kitea nei e ia te whakaaro nui, me te tangata ano kua whiwhi ki te matauranga.

Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

14 P ai atu hoki te hokohoko o tera i to te hiriwa e hokohokona nei, ona hua i te koura parakore.

Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

15 N ui atu ona utu i o nga rupi; e kore ano hoki nga mea katoa e minaminatia e koe e rite ki a ia.

ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

16 K ei tona ringa matau nga ra roa; kei tona maui nga taonga me te kororia.

În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

17 K o ona ara he ara ahuareka, ko ona ara katoa he rangimarie.

Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

18 H e rakau ia no te ora ki te hunga e u ana ki a ia; ka hari te tangata e pupuri ana i a ia.

Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

19 N a te whakaaro nui o Ihowa i whakaturia ai e ia te whenua; na tona mohio tana whakapumautanga i nga rangi.

Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

20 H e mohio nona i pakaru ai nga rire, i maturuturu ai te tomairangi o nga kapua.

prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

21 E taku tama, kei kotiti ke ena i ou kanohi: puritia te whakaaro nui me te ngarahu pai.

Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

22 K ei ena he oranga mo tou wairua, he whakapaipai mo tou kaki.

Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

23 P enei ka haere koe i tou ara, te ai he wehi, e kore ano tou waewae e tutuki.

Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

24 K a takoto koe, e kore e wehi, ina, ka takoto koe, ka reka ano tau moe.

Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

25 K aua e wehi i te mataku huaki tata, i te whakangaromanga ranei o te hunga kino ina pa mai.

Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

26 K o Ihowa hoki hei okiokinga mou, a mana e tiaki tou waewae kei mau.

căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

27 K aua e kaiponuhia te pai ki te hunga i tika nei ma ratou, i nga wa e taea ai e tou ringa.

Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

28 K aua e mea ki tou hoa, Haere, ka hoki mai ai, a apopo ka hoatu e ahau; i te mea kei a koe ano te mea e takoto ana.

Nu zice aproapelui tău:,, Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

29 K ei whakatakoto i te kino mo tou hoa, kei te noho hu noa na hoki ia i tou taha.

Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

30 K ei ngangau pokanoa ki te tangata, ki te mea kahore ana mahi kino ki a koe.

Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

31 K ei hae ki te tangata nanakia, kaua hoki e whiriwhiria tetahi o ona ara.

Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

32 H e mea whakarihariha hoki te whanoke ki a Ihowa; kei te hunga tika ia tona whakaaro ngaro.

Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

33 H e kanga na Ihowa kei roto i te whare o te tangata kino, he mea manaaki ia nana te nohoanga o te hunga tika.

Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

34 H e pono ka whakahi ia ki te hunga whakahi, ka puta ia tona atawhai ki te hunga whakaiti.

Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

35 K a whiwhi te hunga whakaaro nui ki te kororia; he whakama ia te whakanui o nga wairangi.

Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.