1 M on fils, n'oublie pas mes enseignements, Et que ton coeur garde mes préceptes;

Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

2 C ar ils prolongeront les jours et les années de ta vie, Et ils augmenteront ta paix.

Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

3 Q ue la bonté et la fidélité ne t'abandonnent pas; Lie-les à ton cou, écris-les sur la table de ton coeur.

Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

4 T u acquerras ainsi de la grâce et une raison saine, Aux yeux de Dieu et des hommes.

Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

5 C onfie-toi en l'Éternel de tout ton coeur, Et ne t'appuie pas sur ta sagesse;

Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

6 R econnais-le dans toutes tes voies, Et il aplanira tes sentiers.

Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

7 N e sois point sage à tes propres yeux, Crains l'Éternel, et détourne-toi du mal:

Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

8 C e sera la santé pour tes muscles, Et un rafraîchissement pour tes os.

Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

9 H onore l'Éternel avec tes biens, Et avec les prémices de tout ton revenu:

Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

10 A lors tes greniers seront remplis d'abondance, Et tes cuves regorgeront de moût.

căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

11 M on fils, ne méprise pas la correction de l'Éternel, Et ne t'effraie point de ses châtiments;

Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

12 C ar l'Éternel châtie celui qu'il aime, Comme un père l'enfant qu'il chérit.

Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

13 H eureux l'homme qui a trouvé la sagesse, Et l'homme qui possède l'intelligence!

Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

14 C ar le gain qu'elle procure est préférable à celui de l'argent, Et le profit qu'on en tire vaut mieux que l'or;

Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

15 E lle est plus précieuse que les perles, Elle a plus de valeur que tous les objets de prix.

ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

16 D ans sa droite est une longue vie; Dans sa gauche, la richesse et la gloire.

În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

17 S es voies sont des voies agréables, Et tous ses sentiers sont paisibles.

Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

18 E lle est un arbre de vie pour ceux qui la saisissent, Et ceux qui la possèdent sont heureux.

Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

19 C 'est par la sagesse que l'Éternel a fondé la terre, C'est par l'intelligence qu'il a affermi les cieux;

Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

20 C 'est par sa science que les abîmes se sont ouverts, Et que les nuages distillent la rosée.

prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

21 M on fils, que ces enseignements ne s'éloignent pas de tes yeux, Garde la sagesse et la réflexion:

Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

22 E lles seront la vie de ton âme, Et l'ornement de ton cou.

Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

23 A lors tu marcheras avec assurance dans ton chemin, Et ton pied ne heurtera pas.

Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

24 S i tu te couches, tu seras sans crainte; Et quand tu seras couché, ton sommeil sera doux.

Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

25 N e redoute ni une terreur soudaine, Ni une attaque de la part des méchants;

Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

26 C ar l'Éternel sera ton assurance, Et il préservera ton pied de toute embûche.

căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

27 N e refuse pas un bienfait à celui qui y a droit, Quand tu as le pouvoir de l'accorder.

Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

28 N e dis pas à ton prochain: Va et reviens, Demain je donnerai! quand tu as de quoi donner.

Nu zice aproapelui tău:,, Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

29 N e médite pas le mal contre ton prochain, Lorsqu'il demeure tranquillement près de toi.

Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

30 N e conteste pas sans motif avec quelqu'un, Lorsqu'il ne t'a point fait de mal.

Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

31 N e porte pas envie à l'homme violent, Et ne choisis aucune de ses voies.

Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

32 C ar l'Éternel a en horreur les hommes pervers, Mais il est un ami pour les hommes droits;

Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

33 L a malédiction de l'Éternel est dans la maison du méchant, Mais il bénit la demeure des justes;

Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

34 I l se moque des moqueurs, Mais il fait grâce aux humbles;

Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

35 L es sages hériteront la gloire, Mais les insensés ont la honte en partage.

Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.