1 M y son, forget not my teaching, and let thy heart observe my commandments;

Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

2 f or length of days, and years of life, and peace shall they add to thee.

Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

3 L et not loving-kindness and truth forsake thee; bind them about thy neck, write them upon the tablet of thy heart:

Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

4 a nd thou shalt find favour and good understanding in the sight of God and man.

Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

5 C onfide in Jehovah with all thy heart, and lean not unto thine own intelligence;

Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

6 i n all thy ways acknowledge him, and he will make plain thy paths.

Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

7 B e not wise in thine own eyes; fear Jehovah, and depart from evil:

Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

8 i t shall be health for thy navel, and moisture for thy bones.

Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

9 H onour Jehovah with thy substance, and with the first-fruits of all thine increase;

Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

10 s o shall thy barns be filled with plenty, and thy vats shall overflow with new wine.

căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

11 M y son, despise not the instruction of Jehovah, neither be weary of his chastisement;

Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

12 f or whom Jehovah loveth he chasteneth, even as a father the son in whom he delighteth.

Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

13 B lessed is the man that findeth wisdom, and the man that getteth understanding.

Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

14 F or the gain thereof is better than the gain of silver, and her revenue than fine gold.

Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

15 S he is more precious than rubies; and all the things thou canst desire are not equal unto her.

ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

16 L ength of days is in her right hand; in her left hand riches and honour.

În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

17 H er ways are ways of pleasantness, and all her paths are peace.

Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

18 S he is a tree of life to them that lay hold upon her; and happy is he that retaineth her.

Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

19 J ehovah by wisdom founded the earth; by understanding he established the heavens.

Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

20 B y his knowledge the deeps were broken up, and the skies drop down the dew.

prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

21 M y son, let them not depart from thine eyes; keep sound wisdom and discretion:

Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

22 s o shall they be life unto thy soul, and grace unto thy neck.

Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

23 T hen shalt thou walk in thy way securely, and thy foot shall not stumble;

Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

24 w hen thou liest down, thou shalt not be afraid, but thou shalt lie down and thy sleep shall be sweet.

Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

25 B e not afraid of sudden fear, neither of the destruction of the wicked, when it cometh;

Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

26 f or Jehovah shall be thy confidence, and he will keep thy foot from being taken.

căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

27 W ithhold not good from them to whom it is due, when it is in the power of thy hand to do it.

Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

28 S ay not unto thy neighbour, Go, and come again, and to-morrow I will give, when thou hast it by thee.

Nu zice aproapelui tău:,, Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

29 D evise not evil against thy neighbour, seeing he dwelleth securely by thee.

Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

30 S trive not with a man without cause, if he have done thee no harm.

Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

31 E nvy not the man of violence, and choose none of his ways.

Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

32 F or the perverse is an abomination to Jehovah; but his secret is with the upright.

Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

33 T he curse of Jehovah is in the house of the wicked; but he blesseth the habitation of the righteous.

Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

34 H e indeed scorneth the scorners; but he giveth grace unto the lowly.

Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

35 T he wise shall inherit glory; but shame shall be the promotion of the foolish.

Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.