1 A nd king David was old advanced in age; and they covered him with clothes, but he obtained no warmth.

Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine, şi nu se putea încălzi.

2 A nd his servants said to him, Let there be found for my lord the king a young virgin; and let her stand before the king, and let her cherish him, and let her lie in thy bosom, that my lord the king may get warm.

Slujitorii lui i-au zis:,, Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să -l îngrijească, şi să se culce la sînul tău; şi domnul meu împăratul se va încălzi.``

3 A nd they sought for a fair damsel throughout the territory of Israel, and found Abishag a Shunammite, and brought her to the king.

Au căutat în tot ţinutul lui Israel o fată tînără şi frumoasă, şi au găsit pe Abişag, Sunamita, pe care au adus -o la împărat.

4 A nd the damsel was very fair; and cherished the king, and ministered to him; but the king knew her not.

Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat, şi i -a slujit; dar împăratul nu s'a împreunat cu ea.

5 A nd Adonijah the son of Haggith exalted himself, saying, I will be king; and he provided himself chariots and horsemen, and fifty men to run before him.

Adonia, fiul Haghitei, s'a sumeţit pînă acolo în cît a zis:,, Eu voi fi împărat!`` Şi şi -a pregătit care şi călăreţi, şi cincizeci de oameni cari alergau înaintea lui.

6 A nd his father had not grieved him at any time in saying, Why doest thou so? and he was also a very comely man; and bore him after Absalom.

Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viaţa lui, zicînd:,, Pentru ce faci aşa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, şi se născuse după Absalom.

7 A nd he conferred with Joab the son of Zeruiah, and with Abiathar the priest; and they helped Adonijah and followed.

El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar: şi aceştia au trecut de partea lui.

8 B ut Zadok the priest, and Benaiah the son of Jehoiada, and Nathan the prophet, and Shimei, and Rei, and the mighty men whom David had, were not with Adonijah.

Dar preotul Ţadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David, n'au fost cu Adonia.

9 A nd Adonijah sacrificed sheep and oxen and fatted cattle by the stone of Zoheleth, which is by En-rogel, and invited all his brethren, the king's sons, and all the men of Judah, the king's servants;

Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, lîngă piatra lui Zohelet, care este, lîngă En-Roguel; şi a poftit pe toţi fraţii lui, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda din slujba împăratului.

10 b ut Nathan the prophet, and Benaiah, and the mighty men, and Solomon his brother, he did not invite.

Dar n'a poftit pe proorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

11 A nd Nathan spoke to Bathsheba the mother of Solomon, saying, Hast thou not heard that Adonijah the son of Haggith is king, and David our lord does not know ?

Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama lui Solomon:,, N'ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s'a făcut împărat, fără să ştie domnul nostru David?

12 A nd now, come, let me, I pray thee, give thee counsel, that thou mayest save thine own life, and the life of thy son Solomon.

Vino dar acum, şi-ţi voi da un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.

13 G o and get thee in to king David, and say to him, Didst not thou, my lord, O king, swear to thy handmaid saying, Solomon thy son shall reign after me, and he shall sit on my throne? why then does Adonijah reign?

Du-te, intră la împăratul David, şi spune -i:,Împărate, domnul meu, n'ai jurat tu roabei tale, zicînd:, Fiul tău Solomon va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?`, Pentruce dar împărăteşte Adonia?`

14 B ehold, while thou yet talkest there with the king, I also will come in after thee and confirm thy words.

Şi în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine, şi-ţi voi întări cuvintele.``

15 A nd Bathsheba went in to the king into the chamber; and the king was very old; and Abishag the Shunammite ministered to the king.

Bat-Şeba s'a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrîn; şi Abişag, Sunamita, îi slujea.

16 A nd Bathsheba bowed and did obeisance to the king. And the king said, What wouldest thou?

Bat-Şeba s'a plecat şi s'a închinat înaintea împăratului. Şi împăratul a zis:,, Ce vrei?``

17 A nd she said to him, My lord, thou hast sworn by Jehovah thy God to thy handmaid, Solomon thy son shall reign after me, and he shall sit on my throne.

Ea i -a răspuns:,, Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicînd:, Solomon, fiul tău, va împăraţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie.`

18 A nd now behold, Adonijah is king; and now, my lord the king, thou knowest it not.

Şi acum iată că Adonia împărăţeşte! Şi tu nu ştii, împărate, domnul meu!

19 A nd he has sacrificed oxen and fatted cattle and sheep in abundance, and has invited all the sons of the king and Abiathar the priest and Joab the captain of the host; but Solomon thy servant has he not invited.

El a junghiat boi, viţei graşi şi oi în mare număr; şi a poftit pe toţi fiii împăratului, pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe robul tău Solomon nu l -a poftit.

20 A nd thou, my lord the king, the eyes of all Israel are upon thee, that thou shouldest tell them who shall sit on the throne of my lord the king after him.

Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptaţi spre tine, ca să -i faci cunoscut cine va şedea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el.

21 O therwise it shall come to pass when my lord the king shall sleep with his fathers, that I and my son Solomon will be counted offenders.

Şi cînd împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinţii săi, se va întîmpla că eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.``

22 A nd behold, while she yet talked with the king, Nathan the prophet also came in.

Pe cînd încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit proorocul Natan.

23 A nd they told the king saying, Behold, Nathan the prophet. And when he was come in before the king, he bowed himself before the king with his face to the ground.

Au dat de ştire împăratului, şi au zis:,, Iată că a venit proorocul Natan!`` El a intrat înaintea împăratului, şi s'a închinat înaintea împăratului cu faţa pînă la pămînt.

24 A nd Nathan said, My lord, O king, hast thou said, Adonijah shall reign after me, and he shall sit on my throne?

Şi Natan a zis:,,Împărate, domnul meu, oare tu ai zis:, Adonia va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?`

25 F or he is gone down this day, and has sacrificed oxen and fatted cattle and sheep in abundance, and has invited all the king's sons, and the captains of the host, and Abiathar the priest; and behold, they eat and drink before him, and say, God save king Adonijah!

Căci el s'a pogorît astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr; şi a poftit pe toţii fiii împăratului, pe căpeteniile oştirii, şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănîncă şi beau înaintea lui, şi zic:, Trăiască împăratul Adonia!`

26 B ut me, me thy servant, and Zadok the priest, and Benaiah the son of Jehoiada, and thy servant Solomon, he has not invited.

Dar nu m'a poftit nici pe mine, care sînt robul tău, nici pe preotul Ţadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.

27 I s this thing done by my lord the king, and thou hast not shewn to thy servants who should sit on the throne of my lord the king after him?

Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta, şi fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?``

28 T hen king David answered and said, Call me Bathsheba. And she came into the king's presence, and stood before the king.

Împăratul David a răspuns:,, Chemaţi-mi pe Bat-Şeba.`` Ea a intrat, şi s'a înfăţişat înaintea împăratului.

29 A nd the king swore, and said, Jehovah liveth, who has redeemed my soul out of all distress,

Şi împăratul a jurat, şi a zis:,, Viu este Domnul, care m'a izbăvit din toate necazurile,

30 e ven as I swore to thee by Jehovah the God of Israel, saying, Solomon thy son shall reign after me, and he shall sit on my throne in my stead; even so will I certainly do this day.

că, aşa cum am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicînd:, Fiul tău Solomon va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie în locul meu,` -aşa voi face azi.``

31 A nd Bathsheba bowed with her face to the earth, and did reverence to the king, and said, Let my lord king David live for ever.

Bat-Şeba s'a plecat cu faţa la pămînt, şi s'a închinat înaintea împăratului. Şi a zis:,, Trăiască pe vecie domnul meu, împăratul David``!

32 A nd king David said, Call me Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada. And they came before the king.

Împăratul David a zis:,, Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada.`` Ei au intrat şi s'au înfăţişat înaintea împăratului.

33 A nd the king said to them, Take with you the servants of your lord, and cause Solomon my son to ride upon mine own mule, and bring him down to Gihon;

Şi împăratul le -a zis:,, Luaţi cu voi pe slujitorii stăpînului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catîrul meu, şi pogorîţi -l la Ghihon.

34 a nd let Zadok the priest and Nathan the prophet anoint him there king over Israel; and blow ye with the trumpet, and say, Long live king Solomon!

Acolo, preotul Ţadoc şi proorocul Natan să -l ungă împărat peste Israel. Să sunaţi din trîmbiţă, şi să ziceţi:, Trăiască împăratul Solomon!`

35 A nd ye shall come up after him, that he may come and sit on my throne; for he shall reign in my stead, and I have appointed him to be ruler over Israel and over Judah.

Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de domnie, şi să împărăţească în locul meu. Căci porunca mea, este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iuda``.

36 A nd Benaiah the son of Jehoiada answered the king and said, Amen: Jehovah, the God of my lord the king, say so too.

Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului:,, Amin! Aşa să vrea Domnul, Dumnezeul domnului meu, împăratul:

37 A s Jehovah has been with my lord the king, even so be he with Solomon, and make his throne greater than the throne of my lord king David.

Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!``

38 A nd Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada, and the Cherethites and the Pelethites went down, and caused Solomon to ride upon king David's mule, and brought him to Gihon.

Atunci preotul Ţadoc s'a pogorît împreună cu proorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu Cheretiţii şi Peletiţii; au pus pe Solomon călare pe cătîrul împăratului David, şi l-au dus la Ghihon.

39 A nd Zadok the priest took the horn of oil out of the tabernacle, and anointed Solomon. And they blew the trumpet; and all the people said, Long live king Solomon!

Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort, şi a uns pe Solomon. Au sunat din trîmbiţă, şi tot poporul a zis:,, Trăiască împăratul Solomon!``

40 A nd all the people came up after him, and the people piped with pipes, and rejoiced with great joy, so that the earth rent with the sound of them.

Tot poporul s'a suit după el, şi poporul cînta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămîntul de strigătele lor.

41 A nd Adonijah and all the guests that were with him heard as they were finishing their repast; and Joab heard the sound of the trumpet, and he said, Wherefore this noise of the city in an uproar?

Zvonul acesta a ajuns pînă la Adonia şi la toţi cei poftiţi cari erau cu el, tocmai în clipa cînd sfîrşeau de mîncat. Ioab, auzind sunetul trîmbiţei, a zis:,, Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?``

42 W hile he yet spoke, behold, Jonathan the son of Abiathar the priest came; and Adonijah said, Come in; for thou art a valiant man, and bringest good news.

Pe cînd vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia a zis:,, Apropie-te, că eşti un om viteaz, şi aduci veşti bune.``

43 A nd Jonathan answered and said to Adonijah, Indeed, our lord king David has made Solomon king.

Da``, a răspuns Ionatan lui Adonia,,, domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon.

44 A nd the king has sent with him Zadok the priest, and Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada, and the Cherethites and the Pelethites, and they have caused him to ride upon the king's mule;

A trimes cu el pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Cheretiţi şi Peletiţi, şi l-au pus călare pe catîrul împăratului.

45 a nd Zadok the priest and Nathan the prophet have anointed him king at Gihon; and they are come up from thence rejoicing, so that the city is in an uproar. This is the noise which ye have heard.

Preotul Ţadoc şi proorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s'au suit veselindu-se, şi cetatea a fost pusă în mişcare: acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.

46 A nd also Solomon is sitting on the throne of the kingdom.

Solomon s'a şi aşezat pe saunul de domnie al împăratului.

47 A nd moreover the king's servants came to bless our lord king David, saying, Thy God make the name of Solomon more excellent than thy name, and make his throne greater than thy throne! And the king bowed himself on the bed.

Şi slujitorii împăratului au venit să binecuvinteze pe domnul nostru împăratul David, zicînd:, Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decît numele tău, şi el să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul tău de domnie!`` Şi împăratul s'a închinat pe patul său.

48 A nd also thus said the king: Blessed be Jehovah, the God of Israel, who has given one to sit on my throne this day, mine eyes even seeing it.

Iată ce a zis şi împăratul:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care mi -a dat astăzi un urmaş pe scaunul meu de domnie, şi mi -a îngăduit să -l văd!``

49 A nd all Adonijah's guests were afraid, and rose up and went every man his way.

Toţi cei poftiţi de Adonia s'au umplut de spaimă; s'au sculat şi au plecat care încotro.

50 A nd Adonijah feared because of Solomon, and arose and went and caught hold of the horns of the altar.

Adonia s'a temut de Solomon; s'a sculat şi el, a plecat, şi s'a apucat de coarnele altarului.

51 A nd it was told Solomon saying, Behold, Adonijah fears king Solomon; for behold, he has caught hold of the horns of the altar, saying, Let king Solomon swear to me this day that he will not put his servant to death with the sword.

Au venit şi au spus lui Solomon:,, Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon, şi s'a apucat de coarnele altarului, zicînd:, Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!``

52 A nd Solomon said, If he be a worthy man, there shall not one of his hairs fall to the earth; but if wickedness be found in him, he shall die.

Solomon a zis:,, Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu -i va cădea la pămînt; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri.``

53 A nd king Solomon sent, and they brought him down from the altar. And he came and bowed himself to king Solomon; and Solomon said to him, Go to thy house.

Şi împăratul Solomon a trimes nişte oameni, cari l-au pogorît de pe altar. El a venit şi s'a închinat înaintea împăratului Solomon, şi Solomon i -a zis:,, Du-te acasă.``