1 ¶ Now king David was old and stricken in years, and they covered him with clothes, but he did not become warm.

Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine, şi nu se putea încălzi.

2 T herefore, his slaves said unto him, Let there be sought for my lord the king a young virgin, and let her stand before the king and let her warm him and let her lie in thy bosom, and she shall warm my lord the king.

Slujitorii lui i-au zis:,, Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să -l îngrijească, şi să se culce la sînul tău; şi domnul meu împăratul se va încălzi.``

3 S o they sought for a fair damsel throughout all the borders of Israel and found Abishag, a Shunammite and brought her to the king.

Au căutat în tot ţinutul lui Israel o fată tînără şi frumoasă, şi au găsit pe Abişag, Sunamita, pe care au adus -o la împărat.

4 A nd the damsel was very fair and warmed the king and ministered to him, but the king knew her not.

Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat, şi i -a slujit; dar împăratul nu s'a împreunat cu ea.

5 ¶ Then Adonijah, the son of Haggith, exalted himself, saying, I will reign, and he prepared chariots and horsemen for himself and fifty men to run before him.

Adonia, fiul Haghitei, s'a sumeţit pînă acolo în cît a zis:,, Eu voi fi împărat!`` Şi şi -a pregătit care şi călăreţi, şi cincizeci de oameni cari alergau înaintea lui.

6 A nd his father had not displeased him at any time in saying, Why hast thou done so? and he also was very handsome; and he had begotten him after Absalom.

Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viaţa lui, zicînd:,, Pentru ce faci aşa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, şi se născuse după Absalom.

7 A nd he conferred with Joab, the son of Zeruiah and with Abiathar, the priest who helped Adonijah.

El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar: şi aceştia au trecut de partea lui.

8 B ut Zadok the priest, and Benaiah, the son of Jehoiada, and Nathan, the prophet, and Shimei and Rei and the mighty men of David did not follow Adonijah.

Dar preotul Ţadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David, n'au fost cu Adonia.

9 A nd Adonijah slew sheep and oxen and fat cattle by the stone of Zoheleth, which is by Enrogel, and called all his brethren, the king’s sons, and all the men of Judah, the king’s slaves;

Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, lîngă piatra lui Zohelet, care este, lîngă En-Roguel; şi a poftit pe toţi fraţii lui, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda din slujba împăratului.

10 b ut he did not invite Nathan, the prophet, nor Benaiah nor the mighty men nor Solomon his brother.

Dar n'a poftit pe proorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.

11 ¶ And Nathan spoke unto Bathsheba, the mother of Solomon, saying, Hast thou not heard that Adonijah, the son of Haggith, reigns without David our lord knowing of it?

Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama lui Solomon:,, N'ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s'a făcut împărat, fără să ştie domnul nostru David?

12 N ow, therefore, come, let me, I pray thee, give thee counsel that thou may deliver thine own life and the life of thy son Solomon.

Vino dar acum, şi-ţi voi da un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.

13 G o and enter in unto King David and say unto him, Didst not thou, my lord, O king, swear unto thy handmaid, saying, Assuredly Solomon, thy son, shall reign after me, and he shall sit upon my throne? Why then does Adonijah reign?

Du-te, intră la împăratul David, şi spune -i:,Împărate, domnul meu, n'ai jurat tu roabei tale, zicînd:, Fiul tău Solomon va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?`, Pentruce dar împărăteşte Adonia?`

14 A nd while thou art yet speaking there with the king, I also will come in after thee and finish thy words.

Şi în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine, şi-ţi voi întări cuvintele.``

15 A nd Bathsheba went in unto the king into the chamber; and the king was very old; and Abishag, the Shunammite, ministered unto the king.

Bat-Şeba s'a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrîn; şi Abişag, Sunamita, îi slujea.

16 A nd Bathsheba bowed and worshipped the king. And the king said, What dost thou desire?

Bat-Şeba s'a plecat şi s'a închinat înaintea împăratului. Şi împăratul a zis:,, Ce vrei?``

17 A nd she said unto him, My lord, thou didst sware by the LORD thy God unto thy handmaid, saying, Assuredly Solomon, thy son, shall reign after me, and he shall sit upon my throne;

Ea i -a răspuns:,, Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, zicînd:, Solomon, fiul tău, va împăraţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie.`

18 a nd now, behold, Adonijah reigns; and now, my lord the king, thou dost not know it.

Şi acum iată că Adonia împărăţeşte! Şi tu nu ştii, împărate, domnul meu!

19 H e has slain oxen and fat cattle and sheep in abundance and has called all the sons of the king and Abiathar, the priest, and Joab, the captain of the host; but he has not invited Solomon, thy slave.

El a junghiat boi, viţei graşi şi oi în mare număr; şi a poftit pe toţi fiii împăratului, pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe robul tău Solomon nu l -a poftit.

20 A nd thou, my lord, O king, the eyes of all Israel are upon thee that thou should tell them who shall sit on the throne of my lord the king after him.

Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptaţi spre tine, ca să -i faci cunoscut cine va şedea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el.

21 O therwise, it shall come to pass, when my lord the king shall sleep with his fathers that I and my son Solomon shall be counted as sinners.

Şi cînd împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinţii săi, se va întîmpla că eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.``

22 A nd while she yet spoke with the king, Nathan, the prophet, also came in.

Pe cînd încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit proorocul Natan.

23 A nd they told the king, saying, Behold Nathan, the prophet. And when he was come in before the king, he bowed himself before the king with his face to the ground.

Au dat de ştire împăratului, şi au zis:,, Iată că a venit proorocul Natan!`` El a intrat înaintea împăratului, şi s'a închinat înaintea împăratului cu faţa pînă la pămînt.

24 A nd Nathan said, My lord, O king, hast thou said, Adonijah shall reign after me, and he shall sit upon my throne?

Şi Natan a zis:,,Împărate, domnul meu, oare tu ai zis:, Adonia va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie?`

25 F or today he has gone down and has slain oxen and fat cattle and sheep in abundance and has called all the king’s sons and the captains of the host and Abiathar, the priest; and, behold, they eat and drink before him and say, Long live King Adonijah.

Căci el s'a pogorît astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr; şi a poftit pe toţii fiii împăratului, pe căpeteniile oştirii, şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănîncă şi beau înaintea lui, şi zic:, Trăiască împăratul Adonia!`

26 B ut he did not invite me, thy slave, nor Zadok, the priest, nor Benaiah, the son of Jehoiada, nor thy slave Solomon.

Dar nu m'a poftit nici pe mine, care sînt robul tău, nici pe preotul Ţadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.

27 I s this thing done by my lord the king, and thou hast not declared unto thy slave who should sit on the throne of my lord the king after him?

Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta, şi fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?``

28 T hen King David answered and said, Call me Bathsheba. And she came into the king’s presence and stood before the king.

Împăratul David a răspuns:,, Chemaţi-mi pe Bat-Şeba.`` Ea a intrat, şi s'a înfăţişat înaintea împăratului.

29 A nd the king swore and said, As the LORD lives, who has ransomed my soul out of all distress,

Şi împăratul a jurat, şi a zis:,, Viu este Domnul, care m'a izbăvit din toate necazurile,

30 e ven as I swore unto thee by the LORD God of Israel, saying, Assuredly Solomon, thy son, shall reign after me, and he shall sit upon my throne in my stead; even so will I certainly do this day.

că, aşa cum am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, zicînd:, Fiul tău Solomon va împărăţi după mine, şi va şedea pe scaunul meu de domnie în locul meu,` -aşa voi face azi.``

31 T hen Bathsheba bowed with her face to the earth and did reverence to the king and said, Let my lord King David live for ever.

Bat-Şeba s'a plecat cu faţa la pămînt, şi s'a închinat înaintea împăratului. Şi a zis:,, Trăiască pe vecie domnul meu, împăratul David``!

32 ¶ And King David said, Call me Zadok, the priest, and Nathan, the prophet, and Benaiah, the son of Jehoiada. And they entered into the presence of the king.

Împăratul David a zis:,, Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada.`` Ei au intrat şi s'au înfăţişat înaintea împăratului.

33 A nd the king said unto them, Take with you the slaves of your lord and cause Solomon my son to ride upon my own mule and bring him down to Gihon.

Şi împăratul le -a zis:,, Luaţi cu voi pe slujitorii stăpînului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catîrul meu, şi pogorîţi -l la Ghihon.

34 A nd let Zadok, the priest, and Nathan, the prophet, anoint him there king over Israel; and ye shall blow the shofar and say, Long live king Solomon.

Acolo, preotul Ţadoc şi proorocul Natan să -l ungă împărat peste Israel. Să sunaţi din trîmbiţă, şi să ziceţi:, Trăiască împăratul Solomon!`

35 A fterward ye shall come up after him that he may come and sit upon my throne, for he shall reign in my stead, for I have appointed him to be ruler over Israel and over Judah.

Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de domnie, şi să împărăţească în locul meu. Căci porunca mea, este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iuda``.

36 T hen Benaiah, the son of Jehoiada, answered the king and said, Amen. Let the LORD God of my lord the king say so too.

Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului:,, Amin! Aşa să vrea Domnul, Dumnezeul domnului meu, împăratul:

37 A s the LORD has been with my lord the king, even so let him be with Solomon and let him make his throne greater than the throne of my lord King David.

Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!``

38 S o Zadok, the priest, and Nathan, the prophet, and Benaiah, the son of Jehoiada, and the Cherethites and the Pelethites went down and caused Solomon to ride upon King David’s mule and brought him to Gihon.

Atunci preotul Ţadoc s'a pogorît împreună cu proorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu Cheretiţii şi Peletiţii; au pus pe Solomon călare pe cătîrul împăratului David, şi l-au dus la Ghihon.

39 A nd Zadok, the priest, took the horn of the oil of the tabernacle and anointed Solomon. And they blew the shofar, and all the people said, Long live king Solomon.

Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort, şi a uns pe Solomon. Au sunat din trîmbiţă, şi tot poporul a zis:,, Trăiască împăratul Solomon!``

40 A fterward all the people came up following him, and the people sang with flutes and rejoiced with great joy so that it seemed the earth rent with the sound of them.

Tot poporul s'a suit după el, şi poporul cînta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pămîntul de strigătele lor.

41 ¶ And Adonijah and all the guests that were with him heard it when they had finished eating. And when Joab heard the sound of the shofar, he said, Why is this noise of the city being in an uproar?

Zvonul acesta a ajuns pînă la Adonia şi la toţi cei poftiţi cari erau cu el, tocmai în clipa cînd sfîrşeau de mîncat. Ioab, auzind sunetul trîmbiţei, a zis:,, Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?``

42 A nd while he yet spoke, behold, Jonathan, the son of Abiathar, the priest, came; and Adonijah said unto him, Come in, for thou art a valiant man and bringest good tidings.

Pe cînd vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia a zis:,, Apropie-te, că eşti un om viteaz, şi aduci veşti bune.``

43 A nd Jonathan answered and said to Adonijah, Verily our lord King David has made Solomon king.

Da``, a răspuns Ionatan lui Adonia,,, domnul nostru împăratul David a făcut împărat pe Solomon.

44 A nd the king has sent with him Zadok the priest, and Nathan, the prophet, and Benaiah, the son of Jehoiada, and the Cherethites and the Pelethites, and they have caused him to ride upon the king’s mule;

A trimes cu el pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe Cheretiţi şi Peletiţi, şi l-au pus călare pe catîrul împăratului.

45 a nd Zadok, the priest, and Nathan, the prophet, have anointed him king in Gihon; and they are come up from there rejoicing, so that the city rang again. This is the noise that ye have heard.

Preotul Ţadoc şi proorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s'au suit veselindu-se, şi cetatea a fost pusă în mişcare: acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.

46 A nd also Solomon has been seated on the throne of the kingdom.

Solomon s'a şi aşezat pe saunul de domnie al împăratului.

47 A nd moreover, the king’s slaves came to bless our lord King David, saying, God make the name of Solomon better than thy name and make his throne greater than thy throne. And the king worshipped upon the bed.

Şi slujitorii împăratului au venit să binecuvinteze pe domnul nostru împăratul David, zicînd:, Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decît numele tău, şi el să-şi înalţe scaunul de domnie mai pe sus de scaunul tău de domnie!`` Şi împăratul s'a închinat pe patul său.

48 A nd also thus said the king, Blessed be the LORD God of Israel, who has given one to sit on my throne today, mine eyes even seeing it.

Iată ce a zis şi împăratul:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care mi -a dat astăzi un urmaş pe scaunul meu de domnie, şi mi -a îngăduit să -l văd!``

49 A nd all the guests that were with Adonijah were afraid and rose up and went each one his way.

Toţi cei poftiţi de Adonia s'au umplut de spaimă; s'au sculat şi au plecat care încotro.

50 A nd Adonijah, fearing the presence of Solomon, arose and went and caught hold on the horns of the altar.

Adonia s'a temut de Solomon; s'a sculat şi el, a plecat, şi s'a apucat de coarnele altarului.

51 A nd it was told Solomon, saying, Behold, Adonijah fears King Solomon, for he has caught hold on the horns of the altar, saying, Let King Solomon swear unto me today that he will not slay his slave with the sword.

Au venit şi au spus lui Solomon:,, Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon, şi s'a apucat de coarnele altarului, zicînd:, Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!``

52 A nd Solomon said, If he will show himself virtuous, there shall not one hair of him fall to the ground, but if wickedness shall be found in him, he shall die.

Solomon a zis:,, Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu -i va cădea la pămînt; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri.``

53 S o King Solomon sent, and they brought him down from the altar. And he came and bowed himself to King Solomon. And Solomon said unto him, Go to thy house.

Şi împăratul Solomon a trimes nişte oameni, cari l-au pogorît de pe altar. El a venit şi s'a închinat înaintea împăratului Solomon, şi Solomon i -a zis:,, Du-te acasă.``