1 ¶ And he commanded the steward of his house, saying, Fill these men’s sacks with food, as much as they can carry, and put every man’s money in his sack’s mouth;

Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui:,, Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său.

2 a nd put my cup, the silver cup, in the sack’s mouth of the youngest, with the money of his wheat. And he did according to the word that Joseph had spoken.

Să pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grîului lui``. Economul a făcut cum îi poruncise Iosif.

3 A s soon as the morning was light, the men were sent away, they and their asses.

Dimineaţa, cum s'a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor.

4 A nd when they were gone out of the city, and not yet far off, Joseph said unto his steward, Rise up, follow after those men; and when thou dost overtake them, say unto them, Why have ye rewarded evil for good?

Dar abia ieşiseră din cetate, şi nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său:,, Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; şi, cînd îi vei ajunge, să le spui:, Pentruce aţi răsplătit binele cu rău?

5 I s this not the one in which my lord drinks and in which indeed he divines? Ye have done evil in so doing.

De ce aţi furat paharul din care bea domnul meu, şi de care se slujeşte pentru ghicit? Rău aţi făcut că v'aţi purtat astfel.``

6 W hen he overtook them, he spoke unto them these same words.

Economul i -a ajuns, şi le -a spus aceste cuvinte.

7 A nd they said unto him, Why saith my lord these words? In no wise should thy slaves do according to this thing.

Ei i-au răspuns:,, Domnule, pentruce vorbeşti astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvîrşit o asemenea faptă!

8 B ehold, the money, which we found in our sacks’ mouths, we brought again unto thee out of the land of Canaan; how then should we steal out of thy lord’s house silver or gold?

Iată, noi ţi-am adus din ţara Canaanului argintul, pe care l-am găsit la gura sacilor noştri; cum am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău?

9 W ith whoever of thy slaves it is found, both let him die and we also will be my lord’s bond slaves.

Să moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul, şi noi înşine să fim robi ai domnului nostru!``

10 A nd he said, Now also let it be according unto your words; he with whom it is found shall be my slave, and ye shall be blameless.

El a zis:,, Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul, să fie robul meu; iar voi veţi fi nevinovaţi.``

11 T hen they made haste, and each one took his sack down to the ground, and each one opened his sack.

Îndată, şi -a pogorît fiecare sacul la pămînt. Fiecare şi -a deschis sacul.

12 A nd he searched and began at the eldest and finished at the youngest; and the cup was found in Benjamin’s sack.

Economul i -a scotocit, începînd cu cel mai în vîrstă şi sfîrşind cu cel mai tînăr; şi paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.

13 T hen they rent their clothes, and each one laded his ass, and they returned to the city.

Ei şi-au rupt hainele, şi -a încărcat fiecare măgarul, şi s'au întors în cetate.

14 A nd Judah and his brethren came to Joseph’s house, for he was yet there; and they fell before him on the ground.

Iuda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosif, pe cînd era el încă acolo, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.

15 A nd Joseph said unto them, What deed is this that ye have done? Know ye not that such a man as I can certainly divine?

Iosif le -a zis:,, Ce faptă aţi făcut? Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?``

16 T hen Judah said, What shall we say unto my lord? What shall we speak or how shall we clear ourselves? God has found out the iniquity of thy slaves; behold, we are my lord’s slaves, both we and he also with whom the cup is found.

Iuda a răspuns:,, Ce să mai spunem domnului nostru? Cum să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptăţim?`` Dumnezeu a dat pe faţă nelegiuirea robilor tăi. Iată-ne robi ai domnului nostru: noi, şi acela la care s'a găsit paharul.``

17 A nd he said, in no wise should I do so; but the man in whose hand the cup is found, he shall be my slave; and as for you, go up in peace unto your father.

Dar Iosif a zis:,, Să mă ferească Dumnezeu să fac aşa ceva! Omul la care s'a găsit paharul, va fi robul meu; dar voi, suiţi-vă înapoi în pace la tatăl vostru.``

18 ¶ Then Judah came near unto him and said, Oh my lord, let thy slave, I pray thee, speak a word in my lord’s ears, and let not thine anger burn against thy slave; for thou art even as Pharaoh.

Atunci Iuda s'a apropiat de Iosif, şi a zis:,, Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu, şi să nu te mînii pe robul tău! Căci tu eşti ca Faraon.

19 M y lord asked his slaves, saying, Have ye a father or a brother?

Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicînd:,, Mai trăeşte tatăl vostru, şi mai aveţi vreun frate?``

20 A nd we said unto my lord, We have a father, an old man, and a young man of his old age, yet a lad; and his brother is dead, and he alone is left of his mother, and his father loves him.

Noi am răspuns domnului meu:,, Avem un tată bătrîn, şi un frate tînăr, copil făcut la bătrîneţa lui; băiatul acesta avea un frate care a murit, şi care era dela aceeaş mamă; el a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte.``

21 A nd thou didst say unto thy slaves, Bring him down unto me that I may set my eyes upon him.

Tu ai spus robilor tăi:,, Aduceţi -l la mine ca să -l văd cu ochii mei.``

22 A nd we said unto my lord, The lad cannot leave his father; for if he should leave his father, his father would die.

Noi am răspuns domnului meu:,, Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă -l va părăsi, tatăl său are să moară.``

23 A nd thou didst say unto thy slaves, Unless your youngest brother comes down with you, ye shall see my face no more.

Tu ai spus robilor tăi:,, Dacă nu se va pogorî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa.``

24 A nd it came to pass when we came up unto thy slave my father, we told him the words of my lord.

Cînd ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.

25 A nd our father said, Go again and buy us a little food.

Tatăl nostru a zis:,, Duceţi-vă iarăş să ne cumpăraţi ceva merinde.``

26 A nd we said, We cannot go down; if our youngest brother is with us, then will we go down; for we may not see the man’s face unless our youngest brother is with us.

Noi am răspuns:,, Nu putem să ne ducem; dar dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea faţa omului aceluia, de cît dacă fratele nostru cel tînăr va fi cu noi.``

27 T hen thy slave my father said unto us, Ye know that my wife bore me two sons;

Robul tău, tatăl nostru, ne -a zis:,, Voi ştiţi că nevastă-mea mi -a născut doi fii.

28 a nd the one went out from me, and I said, Surely he is torn in pieces, and I have not seen him since;

Unul a ieşit dela mine, şi cred că a fost sfîşiat negreşit de fiare, căci nu l-am mai văzut pînă astăzi.

29 a nd if ye take this one also from me and some disaster should befall him, ye shall bring my gray hairs with sorrow down to Sheol.

Dacă-mi mai luaţi şi pe acesta, şi i se va întîmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veţi pogorî bătrîneţele în locuinţa morţilor.``

30 N ow therefore when I come to thy slave my father, and the lad is not with us, seeing that his soul is bound up in the lad’s soul,

Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedeslipit sufletul lui,

31 i t shall come to pass when he sees that the lad is not with us, that he will die: and thy slaves shall bring the gray hairs of thy slave our father down with sorrow to Sheol.

el are să moară, cînd va vedea că băiatul nu este; şi robii tăi vor pogorî cu durere în locuinţa morţilor bătrîneţele robului tău, tatăl nostru.

32 F or thy slave became surety for the lad unto my father, saying, If I bring him not unto thee, then I shall bear the sin before my father for ever.

Căci robul tău s'a pus chezăş pentru copil, şi a zis tatălui meu:,, Dacă nu -l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna faţă de tatăl meu.``

33 N ow therefore, I pray thee, let thy slave remain instead of the lad as a bond slave to my lord, and let the lad go up with his brethren.

Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămînă în locul băiatului, ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu fraţii săi.

34 F or how shall I go up to my father and the lad not be with me? I cannot go lest I see the evil that shall come on my father.

Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mîhnirea tatălui meu!``