1 ¶ Give ear, O ye heavens, and I will speak; and hear, O earth, the words of my mouth.

Luaţi aminte ceruri, şi voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.

2 M y doctrine shall drop as the rain, my speech shall distil as the dew, as the small rain upon the tender herb and as the showers upon the grass.

Ca ploaia să curgă învăţăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeaţă, Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

3 B ecause I will invoke the name of the LORD, ascribe ye greatness unto our God.

Căci voi vesti Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!

4 T he strong One, whose work is perfect: for all his ways are right; a God of truth and without iniquity, just and upright is he.

El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrşite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.

5 T hey have corrupted themselves, their spot is that they are not his sons; they are a perverse and crooked generation.

Ei s'au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este ruşinea lor! Neam îndărătnic şi stricat!

6 D o ye thus repay the LORD, O foolish and unwise people? Is he not thy father that has possessed thee? He made thee and established thee.

Pe Domnul îl răsplătiţi astfel! Popor nechibzuit şi fără înţelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, şi ţi -a dat fiinţă?

7 ¶ Remember the days of old; consider the years of many generations; ask thy father, and he will show thee; thy elders, and they will tell thee;

Adu-ţi aminte de zilele din vechime, Socoteşte anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, Pe bătrînii tăi, şi îţi vor spune.

8 w hen the most High caused the Gentiles to be inherited, when he separated the sons of men, he set the bounds of the peoples according to the number of the sons of Israel.

Cînd Cel Prea Înalt a dat o moştenire neamurilor, Cînd a despărţit pe copiii oamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel,

9 F or the LORD’s portion is his people; Jacob is the measuring line of his inheritance.

Căci partea Domnului, este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire.

10 H e found him in a desert land and in the waste howling wilderness; he led him about, he instructed him, he kept him as the apple of his eye.

El l -a găsit într'un ţinut pustiu, Într'o singurătate plină de urlete înfricoşate; L -a înconjurat, l -a îngrijit, Şi l -a păzit ca lumina ochiului Lui.

11 A s an eagle stirs up her nest, flutters over her young, spreads abroad her wings, takes them, bears them on her wings,

Ca vulturul care îşi scutură cuibul, Sboară deasupra puilor, Îşi întinde aripile, îi ia, Şi -i poartă pe penele lui:

12 s o the LORD alone did lead him, and there was no strange god with him.

Aşa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său, Şi nu era niciun dumnezeu străin cu El.

13 H e made him ride on the high places of the earth that he might eat the fruits of the field; and he made him to suck honey out of the rock and oil out of the strong flint,

L -a suit pe înălţimile ţării, Şi Israel a mîncat roadele cîmpului, I -a dat să sugă miere din stîncă, Untdelemnul care iese din stînca cea mai tare,

14 b utter of cows and milk of sheep, with fat of lambs and rams of the sons of Bashan (or fruitfulness) and goats with the fat of kidneys, of wheat; and thou didst drink the blood of the grape, pure wine.

Untul dela vaci şi laptele oilor, Cu grăsimea mieilor, A berbecilor din Basan şi a ţapilor, Cu grăsimea grîului, Şi ai băut vinul, sîngele strugurelui.

15 ¶ But Jeshurun (the upright one) waxed fat and kicked; (thou art waxen fat, thou art grown thick, thou hast covered thyself) and forsook the God who made him and lightly esteemed the strong One of his saving health.

Israel s'a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui,

16 T hey provoked him to jealousy with strange gods; with abominations they provoked him to anger.

L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni;

17 T hey sacrificed unto devils, not to God, to gods whom they knew not, to new gods that came from nearby, whom your fathers feared not.

Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri.

18 O f the strong One that begat thee thou art unmindful and hast forgotten the God that travailed for thee.

Ai părăsit Stînca cea care te -a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit.

19 ¶ And when the LORD saw it, his wrath was kindled because of his sons and of his daughters.

Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

20 A nd he said, I will hide my face from them; I will see what their end shall be: that they are a generation of perversities, sons without faith.

El a zis:,,Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi.

21 T hey have moved me to jealousy with that which is not God; they have provoked me to anger with their vanities; and I also will move them to jealousy with those who are not a people; I will provoke them to anger with foolish Gentiles.

Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M'au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr'un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr'un neam fără pricepere.

22 F or fire shall be kindled in my anger and shall burn unto the lowest part of Sheol and shall consume the earth with her fruit and burn up the foundations of the mountains.

Căci focul mîniei Mele s'a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor.

23 I will heap evils upon them; I will spend my arrows upon them.

Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.

24 T hey shall be consumed with hunger and devoured with burning heat and with bitter destruction; I will also send the teeth of beasts upon them, with the poison of serpents of the dust.

Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor.

25 T he sword without and terror within shall destroy both the young man and the virgin, the suckling also with the man of gray hairs.

Afară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul.

26 ¶ I said I would shatter them in pieces: I would make the remembrance of them to cease from among men,

Voiam să zic:,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi şterge pomenirea dintre oameni!

27 i f I did not fear the wrath of the enemy, lest their adversaries should become vain and lest they should say, Our high hand has done this and not the LORD.

Dar Mă tem de ocările vrăjmaşului, Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească, Şi să zică:, Mînă noastră cea puternică, Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`.

28 F or they are a Gentile void of counsel, neither is there any intelligence in them.

Ei nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei.

29 O that they were wise, if they were prudent, they would understand their latter end!

Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla.

30 H ow could one chase a thousand and two put ten thousands to flight if their strong One had not sold them, and the LORD had not delivered them up?

Cum ar urmări unul singur o mie din ei, Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul?

31 F or their strong one is not as our strong One, and even our enemies are judges of this.

Căci stînca lor nu este ca Stînca noastră, Vrăjmaşii noştri înşişi sînt judecători în această privinţă.

32 T herefore, their vine is of the vine of Sodom and of the fields of Gomorrah; their grapes are grapes of gall, their clusters are very bitter.

Ci viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare;

33 T heir wine is the poison of dragons and the cruel venom of asps.

Vinul lor este venin de şerpi, Este otravă cumplită de aspidă.

34 D o I not have this laid up in store, sealed up in my treasuries?

Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine, Pecetluit în comorile Mele?

35 V engeance and recompense are mine, in the time when their foot shall slide; for the day of their calamity is at hand and that which is determined upon them makes haste.

A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti, Cînd va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, Şi ceea ce -i aşteaptă nu va zăbovi.`` -

36 F or the LORD shall judge his people and repent himself for his slaves when he sees that their power is gone, and there is none shut up or left.

Domnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd că puterea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod.

37 A nd he shall say, Where are their gods, their strong one in whom they trusted,

El va zice:,, Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,

38 w ho ate the fat of their sacrifices and drank the wine of their drink offerings? Let them rise up and help you, and be your protection.

Dumnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor, Cari beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale, să vă ajute, Şi să vă ocrotească!

39 ¶ See now that I, I am he, and there are no gods with me; I kill, and I make alive; I wound, and I heal; and there is not one that can deliver out of my hand.

Să ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.

40 W hen I shall lift up my hand to the heavens and shall say, I live for ever,

Căci Îmi ridic mîna spre cer, Şi zic:, Cît este de adevărat că trăiesc în veci,

41 i f I whet the resplendence of my sword and my hand takes hold on judgment, I will render vengeance to my enemies and will recompense those that hate me.

Atît este de adevărat că atunci cînd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele, Şi voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

42 I will make my arrows drunk with blood and my sword shall devour flesh, in the blood of the slain and of the captives of the heads, in revenge as an enemy.

Sabia Mea le va înghiţi carnea, Şi-Mi voi îmbăta săgeţile de sînge, De sîngele celor ucişi şi prinşi, Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.`

43 R ejoice, O ye Gentiles, with his people, for he will avenge the blood of his slaves and will render vengeance to his enemies and will reconcile his land, to his people.

Neamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.``

44 ¶ And Moses came and spoke all the words of this song in the ears of the people, he, and Hosea, the son of Nun.

Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cîntării acesteia în faţa poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.

45 A nd Moses finished speaking all these words to all Israel;

Dupăce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,

46 a nd he said unto them, Set your hearts unto all the words which I protest against you today, to command them unto your children and keep and fulfil all the words of this law.

le -a zis:,, Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe cari vă jur astăzi să le porunciţi copiilor voştri, ca să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia.

47 F or it is not a vain thing for you because it is your life; and through this thing ye shall prolong your days in the land, which ye shall pass the Jordan to inherit.

Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viaţa voastră, şi prin aceasta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpînire, dupăce veţi trece Iordanul.

48 A nd the LORD spoke unto Moses that same day, saying,

În aceeaş zi, Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

49 C limb up into this mountain Abarim, unto Mount Nebo, which is in the land of Moab, that is over against Jericho, and behold the land of Canaan, which I give as inheritance unto the sons of Israel,

Suie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo în ţara Moabului, în faţa Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau în stăpînire copiilor lui Israel.

50 a nd die in the mountain which thou shalt climb and be gathered unto thy peoples, as Aaron thy brother died in Mount Hor and was gathered unto his peoples,

Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui, şi vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui,

51 b ecause ye trespassed against me among the sons of Israel at the waters of Meribah-Kadesh, in the wilderness of Zin, because ye did not sanctify me in the midst of the sons of Israel.

pentrucă aţi păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lîngă apele Meriba, la Cades, în pustia Ţin, şi nu M'aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.

52 Y et thou shalt see the land before thee, but thou shalt not enter there to the land which I give the sons of Israel.

Tu vei vedea doar de departe ţara dinaintea ta; dar nu vei intra în ţara pe cre o dau copiilor lui Israel.`