1 ¶ And Abraham was old and well stricken in age, and the LORD had blessed Abraham in all things.

Avraam era bătrîn, înaintat în vîrstă; şi Domnul binecuvîntase pe Avraam în orice lucru.

2 A nd Abraham said unto his eldest slave of his house, who ruled over all that he had, Put, I pray thee, thy hand under my thigh,

Avraam a zis celui mai bătrîn rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui:,, Pune-ţi te rog, mîna subt coapsa mea;

3 a nd I will make thee swear by the LORD, the God of the heavens and the God of the earth, that thou shalt not take a wife unto my son of the daughters of the Canaanites, among whom I dwell;

şi te voi pune să juri, pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pămîntului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în mijlocul cărora locuiesc,

4 b ut thou shalt go unto my country and to my kindred and take a wife unto my son Isaac.

ci te vei duce în ţara şi la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.``

5 A nd the slave said unto him, Peradventure the woman will not be willing to follow me unto this land, must I therefore bring thy son again unto the land from which thou didst come?

Robul i -a răspuns:,, Poate că femeia n'are să vrea să mă urmeze în ţara aceasta; va trebui să duc oare pe fiul tău în ţara de unde ai ieşit tu?``

6 A nd Abraham said unto him, Beware that thou not bring my son there again.

Avraam i -a zis:,, Să nu care cumva să duci pe fiul meu acolo!

7 T he LORD God of heaven, who took me from my father’s house and from the land of my kindred and who spoke unto me and swore unto me, saying, Unto thy seed will I give this land; he shall send his angel before thee, and thou shalt take a wife unto my son from there.

Domnul, Dumnezeul cerului, care m'a scos din casa tatălui meu şi din patria mea, care mi -a vorbit şi mi -a jurat, zicînd:,, Seminţei tale voi da ţara aceasta,`` va trimete pe Îngerul Său înaintea ta; şi de acolo vei lua o nevastă fiului meu.

8 A nd if the woman will not be willing to follow thee, then thou shalt be free from this my oath; only do not bring my son there again.

Dacă femeia nu va vrea să te urmeze, vei fi dezlegat de jurămîntul acesta, pe care te pun să -l faci. Cu nici un chip să nu duci însă acolo pe fiul meu.``

9 T hen the slave put his hand under the thigh of Abraham his master and swore to him concerning that matter.

Robul şi -a pus mîna subt coapsa stăpînului său Avraam, şi i -a jurat că are să păzească aceste lucruri.

10 ¶ And the slave took ten camels of the camels of his master and departed with the best of what his master had in his hand; and he arose and went to Ara-naharaim, unto the city of Nahor.

Robul a luat zece cămile dintre cămilele stăpînului său, şi a plecat, avînd cu el toate lucrurile de preţ ale stăpînului său. S'a sculat, şi a plecat în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor.

11 A nd he made his camels kneel down outside the city by a well of water at the time of the evening, even the time that women go out to draw water.

A lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lîngă o fîntînă. Era seara, pe vremea cînd ies femeile să scoată apă.

12 A nd he said, O LORD, God of my master Abraham, I pray thee, to have a good encounter this day and show mercy unto my master Abraham.

Şi a zis:,, Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbîndă astăzi, şi îndură-Te de stăpînul meu Avraam.

13 B ehold, I stand here by the fountain of water, and the daughters of the men of the city come out for water:

Iată, stau lîngă izvorul acesta de apă, şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă.

14 A nd let it come to pass that the damsel to whom I shall say, Let down thy pitcher, I pray thee, that I may drink; and she shall say, Drink, and I will give thy camels to drink also; let the same be she that thou hast appointed for thy slave Isaac; and thereby shall I know that thou hast shown mercy unto my master.

Fă ca fata căreia îi voi zice:,, Pleacă-ţi vadra, te rog, ca să beau,`` şi care va răspunde:,, Bea, şi am să dau de băut şi cămilelor tale,`` să fie aceea, pe care ai rînduit -o Tu pentru robul Tău Isaac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că Te-ai îndurat de stăpînul meu.``

15 A nd it came to pass before he had done speaking that, behold, Rebekah came out (who was born to Bethuel, son of Milcah, the wife of Nahor, Abraham’s brother) with her pitcher upon her shoulder.

Nu sfîrşise el încă de vorbit, şi -a ieşit, cu vadra pe umăr, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcăi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam.

16 A nd the damsel was very fair to look upon, a virgin, whom no man had known; and she went down to the fountain and filled her pitcher and was coming back up.

Fata era foarte frumoasă; era fecioară, şi nici un bărbat n'avusese legături cu ea. Ea s'a pogorît la izvor, şi -a umplut vadra şi s'a suit iarăş.

17 T hen the slave ran to meet her and said, Let me, I pray thee, drink a little water of thy pitcher.

Robul a alergat înaintea ei, şi a zis:,, Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta.``

18 A nd she said, Drink, my lord, and she hastened to let down her pitcher upon her hand and gave him drink.

Bea, domnul meu,`` a răspuns ea. Şi s'a grăbit de a plecat vadra pe mînă, şi i -a dat să bea.

19 A nd when she had finished giving him drink, she said, I will draw water for thy camels also until they have finished drinking.

După ce i -a dat şi a băut de s'a săturat, a zis:,, Am să scot apă şi pentru cămilele tale, pînă vor bea şi se vor sătura.``

20 A nd she hastened and emptied her pitcher into the trough, and ran again unto the well to draw water and drew for all his camels.

A vărsat în grabă vadra în adăpătoare, şi a alergat iarăş la fîntînă ca să scoată apă; şi a scos pentru toate cămilele lui.

21 A nd the man marveled at her in silence, to see whether the LORD had prospered his journey or not.

Omul o privea cu mirare şi fără să zică nimic, ca să vadă dacă Domnul a făcut să -i izbutească sau nu călătoria.

22 A nd it came to pass as the camels had finished drinking that the man took a golden pendant of half a shekel weight and two bracelets for her hands of ten shekels weight of gold

Cînd s'au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă de aur, de greutatea unei jumătăţi de siclu şi două brăţări, grele de zece sicli de aur.

23 a nd said, Whose daughter art thou? Tell me, I pray thee; is there room in thy father’s house for us to lodge in?

Şi a zis:,, A cui fată eşti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămînem peste noapte?``

24 A nd she said unto him, I am the daughter of Bethuel the son of Milcah, whom she gave birth unto Nahor.

Ea a răspuns:,, Eu sînt fata lui Betuel, fiul Milcăi şi al lui Nahor.``

25 S he said moreover unto him, We have both straw and fodder enough and room to lodge in.

Şi i -a zis mai departe:,, Avem paie şi nutreţ din belşug, şi este şi loc de găzduit peste noapte.``

26 T hen the man bowed down his head and worshipped the LORD.

Atunci omul a plecat capul, şi s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului,

27 A nd he said, Blessed be the LORD, God of my master Abraham, who has not lifted his mercy and his truth from my master, the LORD leading me in the way to the house of my master’s brethren.

zicînd:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, care n'a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpînul meu! Domnul m'a îndreptat în casa fraţilor stăpînului meu.``

28 A nd the damsel ran and told those of her mother’s house these things.

Fata a alergat şi a istorisit mamei sale acasă cele întîmplate.

29 ¶ And Rebekah had a brother, and his name was Laban; and Laban ran out unto the man to the fountain.

Rebeca avea un frate, numit Laban. Şi Laban a alergat afară la omul acela, la izvor.

30 A nd it came to pass when he saw the pendant and the bracelets upon his sister’s hands, she said, Thus spoke the man unto me; then he came unto the man; and, behold, he stood by the camels at the fountain.

Văzuse veriga şi brăţările în mînile sorei sale, şi auzise pe soru-sa Rebeca spunînd:,, Aşa mi -a vorbit omul acela.`` A venit dar la omul acela, care stătea lîngă cămile la izvor,

31 A nd he said, Come in, thou blessed of the LORD; why dost thou stand outside? For I have prepared the house, and the place for the camels.

şi a zis:,, Vino, binecuvîntatul Domnului! Pentruce stai afară? Am pregătit casa, şi am pregătit un loc pentru cămile.``

32 T hen the man came into the house, and Laban ungirded his camels and gave straw and fodder for the camels and water to wash his feet and the men’s feet that were with him.

Omul a intrat în casă. Laban a pus să descarce cămilele, a dat paie şi nutreţ cămilelor şi a adus apă pentru spălat picioarele omului aceluia şi ale oamenilor cari erau cu el.

33 A nd they set food before him to eat, but he said, I will not eat until I have told my errand. And he said unto him, Speak on.

Apoi, i -a dat să mănînce. Dar el a zis:,, Nu mănînc pînă nu voi spune ce am de spus.``,, Vorbeşte!`` a zis Laban.

34 A nd he said, I am Abraham’s slave.

Atunci el a zis:,, Eu sînt robul lui Avraam.

35 A nd the LORD has blessed my master greatly, and he is become great; and he has given him flocks and herds and silver and gold and menslaves and maidslaves and camels and asses.

Domnul a umplut de binecuvîntări pe stăpînul meu, care a ajuns la mare propăşire. I -a dat oi şi boi, argint şi aur, robi şi roabe, cămile şi măgari.

36 A nd Sarah, my master’s wife, bore a son to my master when she was old, unto whom he has given all that he has.

Sara, nevasta stăpînului meu, a născut, la bătrîneţă, un fiu stăpînului meu; şi lui i -a dat el tot ce are.

37 A nd my master made me swear, saying, Thou shalt not take a wife to my son of the daughters of the Canaanites, in whose land I dwell;

Stăpînul meu m'a pus să jur, şi a zis:,, Să nu iei fiului meu o nevastă dintre fetele Cananiţilor, în ţara cărora locuiesc;

38 b ut thou shalt go unto my father’s house and to my kindred and take from there a wife for my son.

ci să te duci în casa tatălui meu şi la rudele mele, ca deacolo să iei nevastă fiului meu.``

39 A nd I said unto my master, Peradventure the woman will not follow me.

Eu am zis stăpînului meu:,, Poatecă femeia n'are să vrea să mă urmeze.``

40 A nd he said unto me, The LORD, before whom I walk, will send his angel with thee and prosper thy way; and thou shalt take a wife for my son of my lineage and of my father’s house;

Şi el mi -a răspuns:,, Domnul, înaintea căruia umblu, va trimete pe Îngerul Său cu tine, şi-ţi va da izbîndă în călătorie, şi vei lua fiului meu o nevastă din rudele şi din casa tatălui meu.

41 t hen shalt thou be free from this my oath, when thou hast come unto my lineage; and if they give her not unto thee, thou shalt be free from my oath.

Vei fi deslegat de jurămîntul pe care mi -l faci, dacă te vei duce la rudele mele; şi dacă nu ţi -o vor da, vei fi deslegat de jurămîntul pe care mi -l faci.``

42 A nd I came this day unto the fountain and said, O LORD, God of my master Abraham, if now thou dost prosper my way by which I go,

Eu am ajuns azi la izvor, şi am zis:,, Doamne, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, dacă binevoieşti să-mi dai izbîndă în călătoria pe care o fac,

43 b ehold, I stand by the fountain of water; let it come to pass, therefore, that the virgin who comes forth to draw water unto whom I say, Give me, I pray thee, a little water of thy pitcher to drink;

iată, eu stau la izvorul de apă, şi fata care va ieşi să scoată apă, şi căreia îi voi zice:,, Dă-mi, te rog, să beau puţină apă din vadra ta,``

44 a nd if she shall say to me, Both drink thou, and I will also draw for thy camels, let the same be the woman whom the LORD has prepared for my master’s son.

şi care îmi va răspunde:,, Bea tu însuţi, şi voi da de băut şi cămilelor tale,`` fata aceea să fie nevasta pe care a rînduit -o Domnul pentru fiul stăpînului meu!``

45 A nd before I had finished speaking in my heart, behold, Rebekah came forth with her pitcher on her shoulder, and she went down unto the fountain and drew water, and I said unto her, Let me drink, I pray thee.

Înainte de a sfîrşi de vorbit în inima mea, iată că a ieşit Rebeca, cu vadra pe umăr, s'a coborît la izvor, şi a scos apă. Eu i-am zis:,, Dă-mi să beau, te rog.``

46 A nd she made haste and let down her pitcher from her shoulder and said, Drink, and I will give thy camels drink also; so I drank, and she gave to drink unto the camels also.

Ea s'a grăbit, şi -a plecat vadra deasupra umărului, şi a zis:,, Bea, şi voi da de băut şi cămilelor tale.`` Am băut, şi a dat de băut şi cămilelor mele.

47 A nd I asked her and said, Whose daughter art thou? And she said, The daughter of Bethuel, Nahor’s son, whom Milcah bore unto him. Then I put the pendant over her nose and the bracelets upon her hands.

Eu am întrebat -o, şi am zis:,, A cui fată eşti?`` Ea a răspuns:,, Sînt fata lui Betuel, fiul lui Nahor şi al Milcăi.`` I-am pus veriga în nas, şi brăţările la mîni.

48 A nd I bowed down my head and worshipped the LORD and blessed the LORD God of my master Abraham, who had led me in the way of the truth to take my master’s brother’s daughter unto his son.

Apoi am plecat capul, m'am aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului, şi am binecuvîntat pe Domnul, Dumnezeul stăpînului meu Avraam, că m'a călăuzit pe calea cea dreaptă, ca să iau pe fata fratelui stăpînului meu pentru fiul lui.

49 A nd now if ye will deal in mercy and truth with my master, tell me; and if not, tell me, that I may turn to the right hand or to the left.

Acum, dacă voiţi să arătaţi bunăvoinţă şi credincioşie faţă de stăpînul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi iarăş, ca să mă îndrept la dreapta sau la stînga.``

50 T hen Laban and Bethuel answered and said, The thing proceeds from the LORD; we cannot speak unto thee bad or good.

Laban şi Betuel, drept răspuns, au zis:,, Dela Domnul vine lucrul acesta; noi nu-ţi mai putem spune nici rău nici bine.

51 B ehold, Rebekah is before thee; take her and go and let her be thy master’s son’s wife, as the LORD has spoken.

Iată, Rebeca este înaintea ta; ia -o şi du-te, ca să fie nevasta fiului stăpînului tău, cum a spus Domnul.``

52 A nd it came to pass that when Abraham’s slave heard their words, he worshipped the LORD, bowing himself to the earth.

Cînd a auzit robul lui Avraam cuvintele lor, s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea Domnului.

53 A nd the slave brought forth vessels of silver and vessels of gold and raiment and gave them to Rebekah; he also gave precious things to her brother and to her mother.

Şi robul a scos scule de argint, scule de aur, şi îmbrăcăminte, pe cari le -a dat Rebecii; a dat de asemenea daruri bogate fratelui său şi mamei sale.

54 ¶ And they ate and drank, he and the men that were with him, and slept; and they rose up in the morning, and he said, Send me away unto my master.

După aceea, au mîncat şi au băut, el şi oamenii cari erau împreună cu el şi s'au culcat. Dimineaţa cînd s'au sculat, robul a zis:,, Lăsaţi-mă să mă întorc la stăpînul meu.``

55 T hen her brother and her mother said, Let the damsel abide with us a few days, at the least ten; after that she shall go.

Fratele şi mama fetei au zis:,, Fata să mai rămînă cîtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece.``

56 A nd he said unto them, Hinder me not, seeing the LORD has prospered my way; send me away that I may go to my master.

El le -a răspuns:,, Nu mă opriţi, fiindcă Domnul mi -a dat izbîndă în călătoria mea; lăsaţi-mă să plec, şi să mă duc la stăpînul meu.``

57 T hen they said, We will call the damsel and enquire at her mouth.

Atunci ei au răspuns:,, Să chemăm pe fată, şi s'o întrebăm.``

58 A nd they called Rebekah and said unto her, Wilt thou go with this man? And she said, I will go.

Au chemat dar pe Rebeca, şi i-au zis:,, Vrei să te duci cu omul acesta?``,, Da, vreau,`` a răspuns ea.

59 S o they sent away Rebekah, their sister, and her nurse and Abraham’s slave and his men.

Şi au lăsat pe sora lor Rebeca să plece cu doica ei, cu robul lui Avraam şi cu oamenii lui.

60 A nd they blessed Rebekah and said unto her, Thou art our sister; be thou the mother of thousands of ten thousands, and let thy seed possess the gate of those who hate them.

Au binecuvîntat pe Rebeca, şi i-au zis:,, O, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii, şi sămînţa ta să stăpînească cetăţile vrăjmaşilor săi!``

61 A nd Rebekah arose, and her damsels, and they rode upon the camels and followed the man; and the slave took Rebekah and went away.

Rebeca s'a sculat, împreună cu slujnicele ei, au încălecat pe cămile, şi au urmat pe omul acela. Robul a luat pe Rebeca, şi a plecat.

62 ¶ And Isaac came from the way of the well Lahairoi; for he dwelt in the land of the Negev.

Isaac se întorsese dela fîntîna,, Lahai-Roi,`` căci locuia în ţara de meazăzi.

63 A nd Isaac had gone out to pray in the field at the evening hour; and he lifted up his eyes and saw, and, behold, the camels were coming.

Într'o seară, cînd Isaac ieşise să cugete în taină pe cîmp, a ridicat ochii, şi s'a uitat; şi iată că veneau nişte cămile.

64 A nd Rebekah also lifted up her eyes, and when she saw Isaac, she lighted off the camel.

Rebeca a ridicat şi ea ochii, a văzut pe Isaac, şi s'a dat jos de pe cămilă.

65 F or she had asked the slave, What man is this that walks in the field to meet us? And the slave had said, This is my master; therefore she took a veil and covered herself.

Şi a zis robului:,, Cine este omul acesta, care vine înaintea noastră pe cîmp?`` Robul a răspuns:,, Este stăpînul meu!`` Atunci ea şi -a luat măhrama, şi s'a acoperit.

66 T hen the slave told Isaac all the things that he had done.

Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe cari le făcuse.

67 A nd Isaac brought her into his mother Sarah’s tent and took Rebekah as his wife; and he loved her; and Isaac was comforted after his mother’s death.

Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, şi el a iubit -o. Astfel a fost mîngîiat Isaac pentru pierderea mamei sale.