1 ¶ And the king sent, and they gathered unto him all the elders of Judah and of Jerusalem.

Împăratul Iosia a strîns la el pe toţi bătrînii lui Iuda şi ai Ierusalimului.

2 A nd the king went up into the house of the LORD, and all the men of Judah and all the inhabitants of Jerusalem with him, and the priests and the prophets and all the people, from the smallest to the greatest; and he read in their ears all the words of the book of the covenant which had been found in the house of the LORD.

Apoi s'a suit în Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, proorocii, şi tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legămîntului, pe care o găsiseră în Casa Domnului.

3 A nd the king stood by the pillar and made a covenant before the LORD, that they would walk after the LORD and keep his commandments and his testimonies and his statutes with all their heart and all their soul, to perform the words of this covenant that were written in that book. And all the people confirmed the covenant.

Împăratul stătea pe scaunul lui împărătesc, şi a făcut legămînt înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul, şi să păzească poruncile, învăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legămîntului acestuia, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legămînt.

4 ¶ And the king commanded Hilkiah, the high priest, and the priests of the second order and the keepers of the door, to bring forth out of the temple of the LORD all the vessels that had been made for Baal and for the grove and for all the host of heaven; and he burned them outside Jerusalem in the fields of Kidron and caused their dust to be carried unto Bethel.

Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea rînd, şi celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele cari fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, şi pentru toată oştirea cerurilor; şi le -a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.

5 A nd he put down the religious persons whom the kings of Judah had ordained to burn incense in the high places in the cities of Judah and in the places round about Jerusalem; likewise, those that burned incense unto Baal, to the sun and to the moon, and to the planets, and to all the host of heaven.

A izgonit pe preoţii idolilor, puşi de împăraţii lui Iuda să ardă tămîie pe înălţimi în cetăţile lui Iuda şi în împrejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce aduceau tămîie lui Baal, soarelui, lunei, zodiilor şi întregei oştiri a cerurilor.

6 A nd he brought out the graven image of the grove from the house of the LORD outside Jerusalem unto the brook Kidron, and burned it at the brook Kidron and stamped it small to powder and cast the powder of it upon the graves of the sons of the people.

A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, şi l -a dus afară din Ierusalim, la pîrîul Chedron; l -a ars la pîrîul Chedron şi l -a prefăcut în cenuşă, iar cenuşa i -a aruncat -o pe mormintele copiilor poporului.

7 H e likewise broke down the houses of the male cult prostitutes that were by the house of the LORD where the women wove hangings for the grove.

A dărîmat casele sodomiţilor cari erau în Casa Domnului, şi unde femeile împleteau corturi pentru Astartea.

8 A nd he brought all the priests out of the cities of Judah and defiled the high places where the priests had burned incense, from Geba to Beersheba, and broke down the high places of the gates that were in the entering in of the gate of Joshua, the governor of the city, which were on a man’s left hand at the gate of the city.

A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a pîngărit înălţimile unde ardeau preoţii tămîie, dela Gheba pînă la Beer-Şeba; şi a dărîmat înălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, şi cea care era la stînga porţii cetăţii.

9 N evertheless, the priests of the high places did not come up to the altar of the LORD in Jerusalem, but they did eat of the unleavened bread among their brethren.

Totuş, preoţii înălţimilor nu se suiau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mîncau azime în mijlocul fraţilor lor.

10 A nd he defiled Tophet, which is in the valley of the sons of Hinnom, that no man might make his son or his daughter to pass through the fire to Molech.

Împăratul a pîngărit Tofetul în valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh.

11 A nd he took away the horses that the kings of Judah had dedicated to the sun, at the entrance of the house of the LORD, by the chamber of Nathanmelech, the chamberlain who was in charge of the Parbar, and burned the chariots of the sun with fire.

A îndepărtat dela intrarea casei Domnului caii, pe cari împăraţii lui Iuda îi închinaseră soarelui, lîngă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia în mahala; şi a ars în foc carăle soarelui.

12 A nd the king cast down the altars that were on the top of the upper chamber of Ahaz, which the kings of Judah had made, and the altars which Manasseh had made in the two courts of the house of the LORD and made haste and cast the dust of them into the brook Kidron.

Împăratul a dărîmat altarele de pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, pe cari le făcuseră împăraţii lui Iuda, şi altarele pe cari le făcuse Manase în cele două curţi ale Casei Domnului; după ce le -a sfărîmat şi le -a luat de acolo, le -a aruncat ţărîna în pîrîul Chedron.

13 L ikewise, the king defiled the high places that were before Jerusalem, which were on the right hand of the mount of corruption, which Solomon, the king of Israel, had built unto Ashtoreth, the abomination of the Zidonians, and unto Chemosh, the abomination of the Moabites, and unto Milcom, the abomination of the sons of Ammon.

Împăratul a pîngărit înălţimile cari erau în faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, şi pe cari le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urîciunea Sidonienilor, lui Chemoş, urîciunea Moabului, şi lui Milcom, urîciunea fiilor lui Amon.

14 A nd he broke the images in pieces and cut down the groves and filled their places with the bones of men.

A sfărîmat stîlpii idoleşti şi a dărîmat Astarteele, şi locul lor l -a umplut cu oase omeneşti.

15 L ikewise, the altar that was at Bethel and the high place which Jeroboam, the son of Nebat, who caused Israel to sin, had made: both that altar and the high place he broke down and burned the high place and stamped it small to powder and burned the grove.

A dărîmat şi altarul de la Betel, şi înălţimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars înălţimea şi a prefăcut -o în ţărînă, şi a ars idolul Astarteei.

16 A nd as Josiah turned himself, he spied the sepulchres that were there in the mount and sent and took the bones out of the sepulchres and burned them upon the altar and polluted it, according to the word of the LORD which the man of God proclaimed, who had proclaimed these words.

Iosia, întorcîndu-se şi văzînd mormintele cari erau acolo în munte, a trimes să ia oasele din morminte, şi le -a ars pe altar şi l -a pîngărit, după cuvîntul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.

17 T hen he said, What title is this that I see? And the men of the city told him, It is the sepulchre of the man of God, who came from Judah and proclaimed these things that thou hast done against the altar of Bethel.

El a zis:,, Ce este mormîntul acesta pe care -l văd?`` Oamenii din cetate i-au răspuns:,, Este mormîntul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda, şi a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe cari le împlineşti tu.``

18 A nd he said, Let him alone; let no one move his bones. So his bones were saved along with the bones of the prophet that had come out of Samaria.

Şi el a zis:,, Lăsaţi -l; nimeni să nu -i mişte oasele!`` Astfel, au păstrat oasele lui împreună cu ale proorocului care venise din Samaria.

19 A nd all the houses also of the high places that were in the cities of Samaria, which the kings of Israel had made to provoke the LORD to anger, Josiah took away and did to them according to all the acts that he had done in Bethel.

Iosia a mai înlăturat toate templele idoleşti ale înălţimilor cari se aflau în cetăţile Samariei, şi pe cari le făcuseră împăraţii lui Israel ca să mînie pe Domnul; a făcut cu ele întocmai cum făcuse în Betel.

20 A nd he slew all the priests of the high places that were there upon the altars and burned men’s bones upon them and returned to Jerusalem.

A junghiat pe altare pe toţi preoţii înălţimilor, cari erau acolo, şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s'a întors la Ierusalim.

21 T hen the king commanded all the people, saying, Make the passover unto the LORD your God, as it is written in the book of this covenant.

Împăratul a dat următoarea poruncă întregului popor:,, Prăznuiţi Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului vostru, cum este scris în această carte a legămîntului.``

22 S uch a passover had not been made since the days of the judges that judged Israel, nor in all the days of the kings of Israel, nor of the kings of Judah.

Paşte ca acestea nu se prăznuiseră din vremea cînd judecau judecătorii pe Israel şi în tot timpul împăraţilor lui Israel şi împăraţilor lui Iuda.

23 I n the year eighteen of King Josiah, this passover was made unto the LORD in Jerusalem.

Ci abia în al optsprezecelea an al împăratului Iosia s'au prăznuit aceste Paşte în cinstea Domnului, la Ierusalim.

24 I n the same manner Josiah burned the spiritists, the diviners, the teraphim, the idols, and all the abominations that were spied in the land of Judah and in Jerusalem, that he might confirm the words of the law which were written in the book that Hilkiah the priest had found in the house of the LORD.

Mai mult, Iosia a stîrpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, şi toate urîciunile cari se vedeau în ţara lui Iuda şi la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii, scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului.

25 ¶ There was no king before him that converted like this to the LORD with all his heart and all his soul and all his might, according to all the law of Moses; neither did any like him arise after him.

Înainte de Iosia, n'a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise; şi chiar după el, n'a fost niciunul ca el.

26 E ven with all this the LORD did not turn from the fierceness of his great wrath, with which his anger was kindled against Judah, because of all the provocations with which Manasseh had provoked him to wrath.

Totuş Domnul nu S'a întors din iuţimea mîniei Lui celei mari, de care era aprins împotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să -L mînie.

27 A nd the LORD said, I must also remove Judah out of my sight as I have removed Israel, and I must reject this city Jerusalem which I had chosen and the house of which I said, My name shall be there.

Şi Domnul a zis:,, Voi lepăda şi pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, şi voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, şi casa despre care zisesem:, Acolo va fi Numele Meu.``

28 N ow the rest of the acts of Josiah and all that he did, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah?

Celelalte fapte ale lui Iosia, şi tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

29 I n his days Pharaohnechoh, king of Egypt, went up against the king of Assyria to the river Euphrates; and King Josiah went against him; but as soon as he saw him, he slew him at Megiddo.

Pe vremea sa, Faraon Neco, împăratul Egiptului, s'a suit împotriva împăratului Asiriei, la rîul Eufratului. Împăratul Iosia i -a ieşit înainte; şi Faraon l -a omorît la Meghido, cum l -a văzut.

30 A nd his slaves carried him in a chariot dead from Megiddo and brought him to Jerusalem and buried him in his own sepulchre. Then the people of the land took Jehoahaz, the son of Josiah, and anointed him and made him king in his father’s stead.

Slujitorii lui l-au luat mort într'un car; l-au adus din Meghido la Ierusalim, şi l-au îngropat în mormîntul său. Şi poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns, şi l-au făcut împărat în locul tatălui său.

31 ¶ Jehoahaz was twenty-three years old when he began to reign, and he reigned three months in Jerusalem. His mother’s name was Hamutal, the daughter of Jeremiah of Libnah.

Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna.

32 A nd he did that which was evil in the sight of the LORD, according to all that his fathers had done.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii lui.

33 A nd Pharaohnechoh put him in bonds at Riblah in the land of Hamath, as he was reigning in Jerusalem; and put the land to a tribute of one hundred talents of silver and a talent of gold.

Faraon Neco l -a pus în lanţuri la Ribla, în ţara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; şi a pus asupra ţării o gloabă de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.

34 T hen Pharaohnechoh made Eliakim, the son of Josiah, king in the place of Josiah his father and changed his name to Jehoiakim and took Jehoahaz and carried him to Egypt, and he died there.

Şi Faraon Neco a pus împărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia, şi i -a schimbat numele în Ioiachim. A luat pe Ioahaz, care a mers în Egipt şi a murit acolo.

35 A nd Jehoiakim gave the silver and the gold to Pharaoh, but he caused the land to be valued to give this money according to the commandment of Pharaoh; he exacted the silver and the gold of the people of the land, of each one according to the estimation of his worth, to give it unto Pharaohnechoh.

Ioiachim a dat lui Faraon argintul şi aurul; dar a trebuit să pună bir asupra ţării ca să scoată argintul acesta, cerut de Faraon; a hotărît partea fiecăruia, şi a cerut dela poporul ţării argintul şi aurul pe care trebuia să -l dea lui Faraon Neco.

36 J ehoiakim was twenty-five years old when he began to reign, and he reigned eleven years in Jerusalem. His mother’s name was Zebudah, the daughter of Pedaiah of Rumah.

Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma.

37 A nd he did that which was evil in the sight of the LORD, according to all that his fathers had done.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii săi.