1 ¶ My son, if thou be surety for thy friend, if thou hast stricken thy hand with a stranger,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2 t hou art snared with the words of thy mouth; thou art taken with the words of thy mouth.

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 D o this now, my son, and deliver thyself, for thou hast fallen into the hand of thy friend; go, humble thyself, and make sure thy friend.

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

4 G ive not sleep to thine eyes, nor slumber to thine eyelids.

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5 E scape as a roe from the hand of the hunter and as a bird from the hand of the fowler.

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6 ¶ Go to the ant, thou sluggard; consider her ways, and be wise,

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7 W ho having no guide, overseer, or ruler,

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

8 p rovides her food in the summer and gathers her food in the harvest.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

9 H ow long wilt thou sleep, O sluggard? when wilt thou arise out of thy sleep?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

10 Y et a little sleep, a little slumber, a little folding of the hands to sleep:

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

11 S o shall thy poverty come as one that travels and thy want as an armed man.

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12 ¶ A wicked man of Belial walks with a perverse mouth.

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13 H e winks with his eyes, he speaks with his feet, he teaches with his fingers;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14 t here is perversion in his heart; he devises evil continually; he sows discord.

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

15 T herefore his calamity shall come suddenly; suddenly he shall be broken without remedy.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16 T hese six things does the LORD hate: yea, seven are an abomination unto him:

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

17 A proud look, a lying tongue, and hands that shed innocent blood,

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

18 a heart that devises wicked imaginations, feet that are swift in running to evil,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

19 a false witness that speaks lies, and he that sows discord among brethren.

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

20 ¶ My son, keep thy father’s commandment and forsake not the law of thy mother:

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21 B ind them continually upon thine heart and tie them about thy neck.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

22 W hen thou goest, it shall lead thee; when thou sleepest, it shall keep thee; and when thou awakest, it shall talk with thee.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23 F or the commandment is fire, and the law is light; and reproofs of chastening are the way of life,

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

24 t o keep thee from the evil woman, from the flattery of the tongue of a strange woman.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25 L ust not after her beauty in thine heart, neither let her take thee with her eyes.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26 F or by means of a whorish woman a man is reduced to a piece of bread, and the woman will hunt the precious soul of the man.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

27 C an a man take fire in his bosom and his clothes not be burned?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

28 C an one go upon hot coals, and his feet not be burned?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

29 S o is he that goes in to his neighbour’s wife; whosoever touches her shall not be innocent.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

30 M en do not take a thief lightly, even if he steals to satisfy his soul when he is hungry;

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31 a nd once he is taken, he shall restore sevenfold; he shall give all the substance of his house.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32 B ut whosoever commits adultery with a woman has a fault in his heart; he that does it corrupts his own soul.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33 A wound and dishonour shall he get, and his reproach shall never be wiped away.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34 F or the jealous rage of a man will not spare in the day of vengeance.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

35 H e will not regard any ransom; neither will he want to forgive, though thou givest many bribes.

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.