1 M y son, if you have put yourself as a trust for what your neighbor owes to another, or if you have made a promise for a stranger,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2 y ou have been trapped with the words of your lips. You have been caught with the words of your mouth.

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 D o this now, my son, and get yourself out of trouble, for you have come into the hand of your neighbor. Go without pride and beg your neighbor to let you go.

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

4 D o not let your eyes sleep. Do not let your eyes close.

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5 T ake yourself away like a deer from the man who kills animals, and like a bird from the hand of the man who catches birds.

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6 G o to the ant, O lazy person. Watch and think about her ways, and be wise.

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7 S he has no leader, head or ruler,

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

8 b ut she gets her food ready in the summer, and gathers her food at the right time.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

9 H ow long will you lie down, O lazy person? When will you rise up from your sleep?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

10 A little sleep, a little rest, a little folding of the hands to rest,

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

11 a nd being poor will come upon you like a robber, and your need like a man ready to fight.

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12 A person of no worth, a sinful man, is he who goes about telling lies.

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13 H e winks with his eyes, makes signs with his feet, and makes certain moves with his fingers.

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14 H e always plans to do sinful things because of his sinful heart. He causes arguing among people.

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

15 S o trouble will come upon him all at once. Right then he will be broken, and there will be no healing.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16 T here are six things which the Lord hates, yes, seven that are hated by Him:

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

17 A proud look, a lying tongue, and hands that kill those who are without guilt,

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

18 a heart that makes sinful plans, feet that run fast to sin,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

19 a person who tells lies about someone else, and one who starts fights among brothers.

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

20 M y son, keep the teaching of your father, and do not turn away from the teaching of your mother.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21 H old them always to your heart. Tie them around your neck.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

22 T hey will lead you when you walk. They will watch over you when you sleep, and they will talk with you when you wake up.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23 F or the word is a lamp. The teaching is a light, and strong words that punish are the way of life.

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

24 T hey keep you from the sinful woman, from the smooth tongue of a sinful woman.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25 D o not desire her beauty in your heart. Do not let her catch you with her eyes.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26 F or because of a woman who sells the use of her body, one is brought down to a loaf of bread. A sinful woman hunts to take a man’s very life.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

27 C an a man carry fire in his arms, and his clothes not be burned?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

28 C an a man walk on hot coals, and his feet not be burned?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

29 S o is he who goes in to his neighbor’s wife. Whoever touches her will be punished.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

30 M en do not hate a robber who steals food for himself when he is hungry.

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31 B ut if he is caught, he must pay seven times what he took. He must give up all the things in his house.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32 H e who does sex sins with a woman does not think well. He who does it is destroying himself.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33 H e will be hurt and ashamed, and his shame will not be taken away.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34 J ealousy makes a man angry. He will show no pity for the wrong that was done to him.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

35 H e will not take pay, and he will not be happy even if you give him many gifts.

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.