1 T his is the word that came to Jeremiah from the Lord in the tenth year of Zedekiah king of Judah, which was the eighteenth year of Nebuchadnezzar.

Iată cuvîntul spus lui Ieremia din partea Domnului, în al zecilea an al lui Zedechia, împăratul lui Iuda. -Acesta era anul al optsprezecelea al lui Nebucadneţar.

2 A t that time the army of the king of Babylon was around Jerusalem. And Jeremiah the man of God was shut up in the open space of the prison, in the house of the king of Judah.

Oastea împăratului Babilonului împresura pe atunci Ierusalimul, şi proorocul Ieremia era închis în curtea temniţei, care ţinea de casa împăratului lui Iuda.

3 F or King Zedekiah of Judah had shut him up, saying, “Why do you speak these things in the Lord’s name? You have said, ‘This is what the Lord says: “I am giving this city to the king of Babylon, and he will take it.

Zedechia, împăratul lui Iuda, pusese să -l închidă, şi -i zisese:,, Pentru ce prooroceşti, şi zici:, Aşa vorbeşte Domnul:, Iată, dau cetatea aceasta în mînile împăratului Babilonului, şi o va lua;

4 K ing Zedekiah of Judah will not get away from the Babylonians. For sure he will be given into the hand of the king of Babylon. He will speak with him face to face and see him eye to eye.

Zedechia, împăratul lui Iuda, nu va scăpa de Haldei, ci va fi dat în mînile împăratului Babilonului, îi va vorbi gură către gură, şi se vor vedea faţă în faţă.

5 H e will take Zedekiah to Babylon, and he will be there until I visit him,” says the Lord. “If you fight against the Babylonians, you will not win.”’”

Împăratul Babilonului va duce pe Zedechia la Babilon, unde va rămînea pînă cînd Îmi voi aduce Eu aminte de el, zice Domnul. Chiar dacă vă bateţi împotriva Haldeilor, nu veţi avea izbîndă.``

6 J eremiah said, “The Word of the Lord came to me, saying,

Ieremia a zis:,, Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

7 ‘ Hanamel, the son of your father’s brother Shallum, will come to you and say, “Buy my field at Anathoth. For because of your place in the family you have the right to buy it.”’

Iată că Hanameel, fiul unchiului tău Şalum, va veni la tine să-ţi spună:, Cumpără ogorul meu care este la Anatot, căci tu ai drept de răscumpărare ca să -l cumperi.`

8 T hen Hanamel, the son of my father’s brother, came to me in the open space of the prison, as the Word of the Lord had said. And he said to me, ‘Buy my field at Anathoth in the land of Benjamin. For you have the right to own it. Because of your place in the family you have the right, so buy it for yourself.’ Then I knew that this was the Word of the Lord.

Şi Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine, după Cuvîntul Domnului, în curtea temniţei, şi mi -a zis:, Cumpără ogorul meu, care este la Anatot, în ţara lui Beniamin, căci tu ai drept de moştenire şi de răscumpărare, cumpără -l!` Am cunoscut că era cuvîntul Domnului.

9 S o I bought the field at Anathoth from Hanamel, the son of my father’s brother. And I weighed out seventeen pieces of silver for him.

Şi am cumpărat dela Hanameel, fiul unchiului meu, ogorul dela Anatot, şi i-am cîntărit argintul, şaptesprezece sicli de argint.

10 I wrote my name and put my mark on the agreement, and called in people to watch. And I weighed the silver.

Am scris un zapis, pe care l-am pecetluit, am pus martori, şi am cîntărit argintul într'o cumpănă.

11 T hen I took the agreement which showed that I had bought the field, both the agreement which was not to be opened, and the open one.

Am luat apoi zapisul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după lege şi obiceiuri, şi pe cel ce era deschis;

12 A nd I gave the written agreement to Baruch the son of Neriah, the son of Mahseiah. This was seen by Hanamel, the son of my father’s brother, and by those who watched me write my name on the agreement, and by all the Jews who were sitting in the open space of the prison.

şi am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, în faţa lui Hanameel, fiul unchiului meu, în faţa martorilor, cari iscăliseră zapisul de cumpărare, şi în faţa tuturor Iudeilor cari se aflau în curtea temniţei.

13 I said to Baruch in front of them,

Şi am dat lui Baruc înaintea lor următoarea poruncă:

14 ‘ This is what the Lord of All, the God of Israel, says: “Take these agreements, both the closed and open one, and put them in a clay jar so they may last a long time.”

Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:, Ia zapisurile acestea de cumpărare, cel pecetluit şi cel deschis, şi pune'le într-un vas de pămînt, ca să se păstreze multă vreme!

15 F or the Lord of All, the God of Israel, says, “Houses and fields and grape-fields will again be bought in this land.”’ Jeremiah’s Prayer

Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:, Iarăş se vor mai cumpăra case, ogoare şi vii, în ţara aceasta.`

16 “ After I had given the agreement showing I had bought the field to Baruch the son of Neriah, I prayed to the Lord, saying,

Dupăce am dat zapisul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, am făcut Domnului această rugăciune:

17 ‘ O Lord God! See, You have made the heavens and the earth by Your great power and by Your long arm! Nothing is too hard for You!

Ah! Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile şi pămîntul cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins: nimic nu este de mirat din partea Ta!

18 Y ou show loving-kindness to thousands, but put punishment for the sins of fathers on their children after them. O great and powerful God, the Lord of All is Your name.

Tu dai îndurare pînă la al miilea neam de oameni, şi pedepseşti nelegiuirea părinţilor în sînul copiilor lor după ei. Tu eşti Dumnezeul cel mare, cel puternic, al cărui Nume este Domnul oştirilor!

19 Y ou are great in wisdom and powerful in Your works. Your eyes are open to all the ways of men. You pay every one for what he does and for the fruit of what he does.

Tu eşti mare la sfat şi puternic la faptă, Tu ai ochii deschişi asupra tuturor căilor copiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui, după rodul faptelor lui.

20 Y ou have made special things to see and have done wonders in the land of Egypt, and are still doing them even to this day both in Israel and among all men. You have made a name for Yourself as it is today.

Tu ai făcut minuni şi semne mari în ţara Egiptului şi pînă în ziua de azi, şi în Israel şi printre oameni, şi Ţi-ai făcut un Nume aşa cum este astăzi.

21 Y ou brought Your people Israel out of the land of Egypt with special things to see and with wonders, and with a strong hand and a long arm, and with much trouble.

Ai scos din ţara Egiptului pe poporul tău Israel, cu minuni şi semne mari, cu mînă tare şi cu braţ întins, şi cu o mare groază.

22 A nd You gave them this land which You promised their fathers to give them, a land flowing with milk and honey.

Tu le-ai dat ţara aceasta, pe care jurasei părinţilor lor că le -o vei da, ţară în care curge lapte şi miere.

23 T hey came in and took it for their own. But they did not obey Your voice or walk in Your Law. They did not do anything that You told them to do. So You have made all this trouble come upon them.

Ei au venit, şi au luat -o în stăpînire. Dar n'au ascultat de glasul Tău, n'au păzit Legea Ta, şi n'au făcut tot ce le poruncisei să facă. Şi atunci ai trimes peste ei toate aceste nenorociri!

24 S ee, a battle-wall has been built up against the city to take it. And the city is given to the Babylonians who fight against it, because of the sword, hunger, and disease. What You have said would happen has now happened, as You see.

Iată, şanţurile de apărare se înalţă împotriva cetăţii şi o ameninţă; cetatea va fi dată în mînile Haldeilor cari luptă împotriva ei, biruită de sabie, de foamete şi de ciumă. Ce ai spus Tu s'a întîmplat: Tu însuţi vezi!

25 O Lord God, You have said to me, “Buy the field with money, and call in people to see you buy it,” even though the city will be given over to the Babylonians.”’”

Şi totuş, Doamne, Dumnezeule, Tu mi-ai zis:, Cumpără-ţi un ogor cu argint, şi pune şi martori!`... cînd totuş cetatea este dată în mînile Haldeilor!``

26 T hen the Word of the Lord came to Jeremiah, saying,

Cuvîntul Domnului a vorbit atunci lui Ieremia, astfel:

27 “ I am the Lord, the God of all flesh. Is anything too hard for Me?

Iată, Eu sînt Domnul, Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva de mirat din partea Mea?``

28 S o this is what the Lord says: ‘See, I am giving this city to the Babylonians and to Nebuchadnezzar king of Babylon, and he will take it.

Deaceea, aşa vorbeşte Domnul:,, Iată, dau cetatea aceasta în mînile Haldeilor, şi în mînile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi o va lua.

29 T he Babylonians who are fighting against this city will come into it and set this city on fire and burn it. And the houses will burn where people have given special perfume to Baal on their roofs and poured out drink gifts to other gods to make Me angry.

Haldeii, cari luptă împotriva cetăţii acesteia vor întra, îi vor pune foc, şi o vor arde, împreună cu casele pe acoperişul cărora au adus tămîie lui Baal şi au turnat jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mînie.

30 F or the sons of Israel and the sons of Judah have been doing only what is sinful in My eyes since they were young. The sons of Israel have been only making Me angry by the work of their hands,” says the Lord.

Căci copiii lui Israel şi copiii lui Iuda n'au făcut din tinereţa lor, de cît ce este rău înaintea Mea; copiii lui Israel numai M'au mîniat într'una cu lucrarea mînilor lor, zice Domnul.``

31 ‘ This city has made Me very angry since the day they built it until now. So I will put it away from before My face

Căci cetatea aceasta Îmi aţîţă mînia şi urgia, din ziua cînd s'a zidit şi pînă azi; de aceea, vreau s'o iau dinaintea Feţei Mele,

32 b ecause of all the sin of the sons of Israel and the sons of Judah, which they have done to make Me angry. They have sinned together with their kings, their leaders, their religious leaders, their men who speak in My name, the men of Judah, and the people of Jerusalem.

din pricina tot răului pe care l-au făcut copiii lui Israel şi copiii lui Iuda ca să Mă mînie, ei, împăraţii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi proorocii lor, oamenii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului.

33 T hey have turned their back to Me, and not their face. I taught them again and again, but they would not listen and learn.

Mi-au întors spatele, nu s'au uitat la Mine; i-am învăţat, i-am învăţat într'una, dar n'au ascultat şi nu s'au învăţat.

34 T hey put their things that I hate in the house which is called by My name, and made it unclean.

Ci şi-au pus urîciunile idoleşti în Casa peste care este chemat Numele Meu, şi au spurcat -o.

35 T hey built the high places of the false god Baal in the valley of Ben-Hinnom, to give their sons and daughters as burnt gifts to Molech. I did not tell them to do this hated thing that made Judah sin. It did not even come into My mind. A Promise for the Future

Au zidit înălţimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să treacă prin foc lui Moloc pe fiii şi fiicele lor: lucru pe care nu li -l poruncisem; şi nici nu-Mi trecuse prin gînd, că au să facă asemenea grozăvii ca să ducă pe Iuda în păcat.``

36 “ So now this is what the Lord God of Israel says about this city of which you say, ‘It is given over to the king of Babylon because of the sword, hunger, and disease.’

acum, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, despre cetatea aceasta, despre care ziceţi:, Va fi dată în mînile împăratului Babilonului, biruită prin sabie, prin foamete şi prin ciumă``:

37 I will gather them out of all the lands to which I have driven them in My strong anger. And I will bring them back to this place to live where they will be safe.

Iată, îi voi strînge din toate ţările unde i-am izgonit, în mînia Mea, în urgia Mea, şi în marea Mea supărare; îi voi aduce înapoi în locul acesta, şi -i voi face să locuiască în linişte acolo.

38 T hey will be My people, and I will be their God.

Ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor.

39 I will give them one heart and one way, that they may fear Me always, for their own good and for the good of their children after them.

Le voi da o inimă şi o cale, ca să se teamă de Mine totdeauna, spre fericire lor şi a copiilor lor după ei.

40 I will make an agreement with them that I will not turn away from them. I will do good to them, an agreement that will last forever. And I will help them fear Me in their hearts so they will not turn away from Me.

Voi încheia cu ei un legămînt vecinic, că nu Mă voi mai întoarce dela ei, ci le voi face bine, şi le voi pune în inimă frica de Mine, ca să nu se depărteze de Mine.

41 I will have joy in doing good to them. And I will be faithful to plant them in this land with all My heart and with all My soul.

Mă voi bucura să le fac bine, îi voi sădi cu adevărat în ţara aceasta, din toată inima şi din tot sufletul Meu.``

42 F or the Lord says, ‘Just as I brought all this trouble on these people, so I am going to bring all the good on them that I have promised them.

Căci aşa vorbeşte Domnul:,, După cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot aşa voi aduce peste ei tot binele, pe care li -l făgăduiesc.

43 F ields will be bought in this land of which you say, “It is a waste, without man or animal. It is given over to the Babylonians.”

Se vor cumpăra iarăş ogoare în ţara aceasta, despre care ziceţi că este o pustie fără oameni şi fără dobitoace, şi că este dată în mînile Haldeilor.

44 M en will buy fields for money, write their names and put their marks on agreements while people watch them do this in the land of Benjamin and in the places around Jerusalem. Also they will do this in the cities of Judah, in the cities of the hill country, in the cities of the valley, and in the cities of the Negev. For I will bring them back to their own land,’ says the Lord.”

Se vor cumpăra iarăş ogoare pe argint, se vor scrie zapisuri, se vor pecetlui, se vor pune martori, în ţara lui Beniamin şi în împrejurimile Ierusalimului, în cetăţile lui Iuda, în cetăţile dela munte, în cetăţile dela cîmpie şi în cetăţile dela miază-zi, căci voi aduce înapoi pe prinşii lor de război, zice Domnul.``