1 A fter these faithful acts, King Sennacherib of Assyria came to fight against Judah. His army gathered around the strong cities. He thought he would take them for himself.

După aceste lucruri şi după aceste fapte de credincioşie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei, care a pătruns în Iuda, şi a împresurat cetăţile întărite, cu gînd să pună mîna pe ele.

2 W hen Hezekiah saw that Sennacherib had come to fight against Jerusalem,

Ezechia, văzînd că a venit Sanherib şi că are de gînd să înceapă lupta împotriva Ierusalimului,

3 h e planned with his captains and men of war to stop the water from the wells which were outside the city. And they helped him.

s'a sfătuit cu căpeteniile sale şi cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă cari erau afară din cetate. Şi ei au fost de părerea lui.

4 M any people were gathered, and they stopped all the wells and the small river which flowed through the land. They said, “Why should the kings of Assyria come and find much water?”

S'au strîns o mulţime de oameni, şi au astupat toate izvoarele şi pîrîul care curge prin mijlocul ţinutului aceluia.,, Pentruce``, ziceau ei,,, să găsească împăraţii Asiriei, la venirea lor, ape din belşug?``

5 T hen Hezekiah took strength of heart and built again all of the wall that had been broken down. He built towers on it, and built another outside wall. He made the Millo strong in the city of David. And he made many battle-coverings and objects to fight with.

Ezechia s'a îmbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat şi l -a ridicat pînă la turnuri. A mai zidit un alt zid în afară, a întărit Milo în cetatea lui David, şi a pregătit o mulţime de arme şi de scuturi.

6 H e chose army captains to lead the people, and gathered them in the place by the city gate. He spoke comforting words to them, saying,

A pus căpetenii de război peste popor, şi i -a adunat la el pe locul deschis dela poarta cetăţii. Vorbindu-le inimii, a zis:

7 “ Be strong and have strength of heart. Do not be afraid or troubled because of the king of Assyria and all those who are with him. For the One with us is greater than the one with him.

şi îmbărbătaţi-vă. Nu vă temeţi şi nu vă spăimîntaţi înaintea împăratul Asiriei şi înaintea întregei mulţimi care este cu el; căci cu noi sînt mai mulţi decît cu el.

8 H e has only man with him. But we have the Lord our God with us, to help us and to fight our battles.” And the people trusted the words of Hezekiah king of Judah.

Cu el este un braţ de carne, dar cu noi este Domnul, Dumnezeul nostru, care ne va ajuta şi va lupta pentru noi.`` Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, împăratul lui Iuda.

9 T hen King Sennacherib of Assyria, whose army was gathered around Lachish with him, sent word by his servants to Jerusalem to King Hezekiah and to all the people of Judah who were in Jerusalem. He said,

După aceea, Sanherib, împăratul Asiriei, a trimes pe slujitorii săi la Ierusalim, pe cînd era înaintea Lachisului cu toate puterile lui; i -a trimes la Ezechia, împăratul lui Iuda, şi la toţi cei din Iuda cari erau la Ierusalim, să le spună:

10 “ King Sennacherib of Assyria says, ‘On what do you trust, that you are staying in Jerusalem with my army around you?

Aşa vorbeşte Sanherib, împăratul Asiriei:,, Pe ce se bizue încrederea voastră, de staţi împresuraţi la Ierusalim?

11 I s not Hezekiah leading you the wrong way to let you die by hunger and thirst, saying, “The Lord our God will save us from the king of Assyria”?

Oare nu vă amăgeşte Ezechia, ca să vă dea morţii prin foamete şi prin sete, cînd zice:,, Domnul, Dumnezeul nostru, ne va scăpa din mîna împăratului Asiriei?``

12 H as not this same Hezekiah taken away His high places and His altars, and said to Judah and Jerusalem, “You will worship in front of one altar and burn special perfume on it”?

Oare nu Ezechia a îndepărtat înălţimile şi altarele Domnului, şi a dat porunca aceasta lui Iuda şi Ierusalimului:,, Să vă închinaţi numai unui altar, şi să aduceţi tămîie numai pe el?``

13 D o you not know what I and my fathers have done to all the peoples of other lands? Were the gods of the other nations able to save their lands from me?

Nu ştiţi ce am făcut noi, eu şi părinţii mei, tuturor popoarelor celorlalte ţări? Dumnezeii neamurilor acestor ţări au putut ei să le izbăvească ţările din mîna mea?

14 W ho among all the gods could save his people from me in all those nations which my fathers destroyed? Would your God be able to save you from me?

Care dintre toţi dumnezeii acestor neamuri pe cari le-au nimicit părinţii mei, a putut să izbăvească pe poporul lui din mîna mea, pentruca să vă poată izbăvi Dumnezeul vostru din mîna mea?

15 S o now do not let Hezekiah lie to you or lead you in the wrong way like this. Do not believe him. For no god of any nation was able to save his people from me or from my fathers. How much less will your God save you from me!’”

Să nu vă amăgească Ezechia dar şi să nu vă înşele astfel; nu vă încredeţi în el! Căci dumnezeul niciunui neam, niciunei împărăţii n'a putut să izbăvească pe poporul lui din mîna mea şi din mîna părinţilor mei: cu cît mai puţin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din mîna mea!``

16 S ennacherib’s men said still more against the Lord God and against His servant Hezekiah.

Slujitorii lui Sanherib au mai vorbit şi alte lucruri împotriva Domnului Dumnezeu, şi împotriva robului Său Ezechia.

17 T he Assyrian king also wrote letters to say things against the Lord God of Israel, saying, “As the gods of the other nations of the lands have not saved their people from me, so the God of Hezekiah will not save His people from me.”

Şi a trimes o scrisoare batjocoritoare pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel, vorbind astfel împotriva Lui:,, După cum dumnezeii neamurilor celorlalte ţări n'au putut să izbăvească pe poporul lor din mîna mea, tot aşa nici Dumnezeul lui Ezechia nu va izbăvi pe poporul Său din mîna mea.

18 T hey called this out with a loud voice in the language of Judah to the people of Jerusalem who were on the wall. They did this to bring fear upon them, so that they might take the city.

Slujitorii lui Sanherib au strigat cu glas tare în limba evreiască, pentruca să arunce groaza şi spaima în poporul din Ierusalim, care era pe zid, şi să poată pune astfel stăpînire pe cetate.

19 T hey talked about the God of Jerusalem as if He were one of the gods of the people of the earth, which were made by the hands of men.

Au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pămîntului, cari sînt lucrarea mînilor omeneşti.

20 B ut King Hezekiah and Isaiah the man of God, the son of Amoz, prayed about this and cried out to heaven.

Împăratul Ezechia şi proorocul Isaia, fiul lui Amoţ, au început să se roage pentru lucrul acesta şi au strigat către cer.

21 A nd the Lord sent an angel who destroyed every powerful soldier and every captain and leader in the camp of the king of Assyria. So Sennacherib returned in shame to his own land. And when he had gone into the house of his god, some of his own children killed him there with the sword.

Atunci Domnul a trimes un înger care a nimicit în tabăra împăratului Asiriei pe toţi vitejii, domnitorii şi căpeteniile. Şi împăratul s'a întors ruşinat în ţara lui. A intrat în casa dumnezeului său, şi cei ce ieşiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia.

22 S o the Lord saved Hezekiah and the people of Jerusalem from King Sennacherib of Assyria, and from all others. And He gave them rest on every side.

Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia şi pe locuitorii Ierusalimului din mîna lui Sanherib, împăratul Asiriei, şi din mîna tuturor, şi i -a ocrotit împotriva celor ce -i împresurau.

23 M any brought gifts to the Lord at Jerusalem, and things of much worth to King Hezekiah of Judah. So the king was honored in the eyes of all nations from that time on. Hezekiah’s Pride

Mulţi au adus Domnului daruri în Ierusalim, şi au adus daruri bogate lui Ezechia, împăratul lui Iuda, care de atunci s'a înălţat

24 I n those days Hezekiah became very sick. He prayed to the Lord, and the Lord spoke to him and gave him something special to see.

În vremea aceea, Ezechia a fost bolnav de moarte. El a făcut o rugăciune Domnului. Domnul i -a vorbit, şi i -a dat un semn.

25 B ut Hezekiah did not do anything in return for the good he received, because his heart was proud. So the Lord’s anger came upon him and Judah and Jerusalem.

Dar Ezechia n'a răsplătit binefacerea pe care a primit -o, căci i s'a îngîmfat inima. Mînia Domnului a venit peste el, peste Iuda şi peste Ierusalim.

26 T hen Hezekiah put away the pride of his heart, both he and the people of Jerusalem. So that the anger of the Lord did not come on them in the days of Hezekiah. Hezekiah’s Riches

Atunci Ezechia s'a smerit din mîndria lui, împreună cu locuitorii Ierusalimului, şi mînia Domnului n'a venit peste ei în timpul vieţii lui Ezechia.

27 N ow Hezekiah had very great riches and honor. He made for himself store-houses for silver, gold, stones of much worth, spices, battle-coverings, and all kinds of things of much worth.

Ezechia a avut multe bogăţii şi multă slavă. Şi -a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi, şi de toate lucrurile cari se pot dori;

28 H e made store-houses for the grain that was gathered, wine, and oil. He made places for all kinds of herds, and places for the flocks.

hambare pentru roadele de grîu, de must şi de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite, şi staule pentru oi.

29 H e made cities for himself, and gathered very many flocks and cattle. For God had given him very many riches.

Şi -a zidit cetăţi, şi a avut belşug de boi şi de oi; căci Dumnezeu îi dăduse multe avuţii.

30 I t was Hezekiah who stopped the upper opening of the waters of Gihon, and made them flow to the west side of the city of David. And Hezekiah did well in all that he did.

Tot Ezechia a astupat şi gura de sus a apelor Ghihon, şi le -a adus în jos spre apus de cetatea lui David. Ezechia a izbutit în toate lucrările lui.

31 I t was so even when the men were sent to him from the rulers of Babylon to ask about the wonder that had happened in the land. God left Hezekiah alone to test him, that He might know all that was in his heart. The End of Hezekiah’s Rule

Însă, cînd au trimes căpeteniile Babilonului soli la el să întrebe de minunea care avusese loc în ţară, Dumnezeu l -a părăsit ca să -l încerce, pentruca să cunoască tot ce era în inima lui.

32 N ow the rest of the acts of Hezekiah and his good works are written in the special dream of Isaiah the man of God, the son of Amoz, in the Book of the Kings of Judah and Israel.

Celelalte fapte ale lui Ezechia, şi faptele lui evlavioase, sînt scrise în vedenia proorocului Isaia, fiul lui Amoţ, în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel.

33 H ezekiah died and they buried him in the upper graves of the sons of David. All the people of Judah and Jerusalem honored him at his death. And his son Manasseh became king in his place.

Ezechia a adormit cu părinţii săi, şi l-au îngropat în cel mai bun loc al mormintelor fiilor lui David. Tot Iuda şi locuitorii Ierusalimului i-au dat cinste la moarte. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Manase.