1 “ Do you know when the mountain goats give birth? Do you watch the deer giving birth?

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

2 C an you number the months that they carry their young? Or do you know the time when their young are born?

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

3 T hey get down and give birth to their young, and get rid of their pains.

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

4 T heir young ones become strong. They grow up in the open field. They leave and do not return to them.

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

5 “ Who has let the wild donkey go free? Who has taken off the ropes which held the fast donkey?

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

6 I gave him the desert for a home, and the salt land for a place to live.

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

7 H e hates the noise of the city. He does not hear the calls of the man who drives him.

El rîde de zarva cetăţilor,

8 H e goes looking for grass to eat on the mountains. He looks for every green thing.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

9 W ill the wild ox be willing to serve you? Will he stay through the night by the food you give him to eat?

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

10 C an you tie the wild ox to a plow in the field? Will he follow you to plow the valleys?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

11 W ill you trust in him because he is very strong, and leave your work to him?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

12 W ill you trust him to return and bring your grain to your grain-floor?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

13 “ The wings of the ostrich wave with joy, but are they the wings of love?

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

14 F or she leaves her eggs to the earth and lets them get warm in the dust.

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

15 S he forgets that a foot might crush them, or that the wild animal may step on them.

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

16 S he is bad in the way she acts toward her young, as if they were not hers. Her work of giving birth is for nothing, for she does not care.

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

17 B ecause God has not given her wisdom or her share of understanding.

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

18 W hen she begins to run, she laughs at the horse and the horseman.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

19 “ Do you give the horse his strength? Do you dress his neck with long hair?

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

20 D o you make him jump like the locust? The powerful noise he makes with his nostrils fills men with fear.

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

21 H e hits his foot against the ground in the valley, and has joy in his strength. He goes out to meet the battle.

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

22 H e laughs at fear and is not afraid. He does not turn back from the sword.

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

23 T he arrows and spears he carries make noise as they hit together.

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

24 H e runs fast over the ground with shaking and anger. He cannot stand still at the sound of the horn.

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

25 W hen the horn sounds, he laughs without fear. He smells the battle from far away. He hears the thunder of the captains, and the war cry.

La sunetul trîmbiţei parcă zice:,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

26 “ Is it by your understanding that the hawk flies, spreading his wings toward the south?

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

27 I s it because the eagle is obeying you that he flies high and makes his nest in a high place?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

28 H e lives on a high rock. His strong place is on the mountain-top that is hard to reach.

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

29 F rom there he looks for his food. His eyes see it from far away.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

30 H e is where dead bodies are and his young ones drink the blood.”

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.