1 З наеш ли времето, когато раждат дивите кози по канарите? Забелязваш ли кога раждат кошутите?

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

2 П реброяваш ли колко месеци изпълняват те? Или знаеш ли срока за раждането им? -

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

3 К огато се навеждат, раждат малките си, освобождават се от болките си.

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

4 М алките им заякват, растат в полето; излизат и не се връщат вече при тях.

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

5 К ой е пуснал на свобода дивия осел? Или кой е развързал връзките на този плах бежанец,

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

6 з а който съм направил пустинята за къща и солената земя - на негово жилище?

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

7 Т ой се присмива на градския шум, нито внимава във викането на този, който го кара.

El rîde de zarva cetăţilor,

8 П ланините, които обикаля, са пасбището му; и търси всякаква зеленина.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

9 Щ е благоволи ли дивият вол да ти работи или ще нощува ли в твоите ясли?

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

10 М ожеш ли да впрегнеш дивия вол за оране? Или ще браносва ли той полетата зад тебе?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

11 Щ е се облегнеш ли на него, защото силата му е голяма? Или ще повериш ли на него работата си?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

12 Щ е се довериш ли на него да ти прибере житото ти и да го събере в хармана ти?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

13 К рилете на щрауса пляскат весело; но крилете и перата му благи ли са?

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

14 З ащо той оставя яйцата си на земята и ги топли в пръстта,

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

15 а забравя, че е възможно крак да ги смаже или полски звяр да ги стъпче.

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

16 О тнася се жестоко с малките си, като че не са негови; трудът му е напразно, защото не го е грижа за опасности;

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

17 п онеже Бог го е лишил от мъдрост и не го е дарил с разум.

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

18 К огато стане да бяга, се присмива на коня и на ездача му.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

19 Т и ли си дал сила на коня? Облякъл си врата му с трептяща грива?

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

20 Т и ли го правиш да скача като скакалец? Гордото му пръхтене е ужасно.

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

21 Р ие с крак в долината и се радва на силата си; излиза срещу оръжията.

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

22 П рисмива се на страха и не се бои, нито се обръща назад от меча;

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

23 к олчанът по страната му трещи и лъскавото копие, и сулицата.

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

24 С буйство и ярост той гълта земята; и при гласа на тръбата не вярва от радост.

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

25 Щ ом свири тръбата, той казва: Хо, хо! И отдалеч подушва боя, гърменето на военачалниците и виковете.

La sunetul trîmbiţei parcă zice:,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

26 Ч рез твоята мъдрост ли лети нагоре ястребът и простира крилете си към юг?

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

27 П ри твоята заповед ли се възвисява орелът и прави гнездото си по височините?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

28 Ж ивее по канарите и там обитава - по върховете на скалите и по непроходимите места.

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

29 О ттам си съзира плячка, очите му я съглеждат отдалеч.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

30 И пилетата му смучат кръв; и където има трупове, там е и той.

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.