1 T hen all the people cried out with a loud voice, and they cried that night.

Toată adunarea a ridicat glasul şi a început să ţipe. Şi poporul a plîns în noaptea aceea.

2 A ll the people of Israel complained against Moses and Aaron, and said to them, “If only we had died in the land of Egypt! Or if only we had died in this desert!

Toţi copiii lui Israel au cîrtit împotriva lui Moise şi Aaron, şi toată adunarea le -a zis:,, De ce n'om fi murit noi în ţara Egiptului, sau de ce n'om fi murit în pustia aceasta?

3 W hy is the Lord bringing us into this land to be killed by the sword? Our wives and our little ones will be taken away. Would it not be better for us to return to Egypt?”

Pentruce ne duce Domnul în ţara aceasta, în care vom cădea ucişi de sabie, iar nevestele noastre şi copilaşii noştri vor fi de jaf? Nu este oare mai bine să ne întoarcem în Egipt?``

4 S o they said to one another, “Let us choose a leader and return to Egypt.”

Şi au zis unul altuia:,, Să ne alegem o căpetenie, şi să ne întoarcem în Egipt.``

5 T hen Moses and Aaron fell on their faces in front of all the gathering of the people of Israel.

Moise şi Aaron au căzut cu faţa la pămînt, în faţa întregei adunări a copiilor lui Israel care era strînsă la o laltă.

6 A nd Joshua the son of Nun and Caleb the son of Jephunneh tore their clothes. They were among those who had spied out the land.

Şi, dintre cei ce iscodiseră ţara, Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, şi-au rupt hainele,

7 T hey said to all the people of Israel, “The land we passed through to spy out is a very good land.

şi au vorbit astfel întregei adunări a copiilor lui Israel:,,Ţara pe care am străbătut -o noi ca s'o iscodim, este o ţară foarte bună, minunată.

8 I f the Lord is pleased with us, then He will bring us into this land and give it to us. It is a land which flows with milk and honey.

Dacă Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne -o va da: este o ţară în care curge lapte şi miere.

9 O nly do not go against the Lord. And do not be afraid of the people of the land. For they will be our food. They have no way to keep safe, and the Lord is with us. Do not be afraid of them.”

Numai, nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului, şi nu vă temeţi de oamenii din ţara aceea, căci îi vom mînca. Ei nu mai au niciun sprijin: Domnul este cu noi, nu vă temeţi de ei!``

10 B ut all the people said to throw stones at Joshua and Caleb. Then the shining-greatness of the Lord was seen in the meeting tent by all the people of Israel. Moses Prays for the People

Toată adunarea vorbea să -i ucidă cu pietre, cînd slava Domnului s'a arătat peste cortul întîlnirii, înaintea tuturor copiilor lui Israel.

11 T he Lord said to Moses, “How long will this people turn away from Me? How long will they not believe in Me, even after all the great works I have done among them?

Şi Domnul a zis lui Moise:,, Pînă cînd Mă va nesocoti poporul acesta? Pînă cînd nu va crede el în Mine, cu toate minunile pe cari le fac în mijlocul lui?

12 I will punish them with disease, and will not give them the land. And I will make you into a nation greater and stronger than they.”

De aceea, îl voi lovi cu ciumă, şi -l voi nimici, dar pe tine te voi face un neam mai mare şi mai puternic decît el.``

13 B ut Moses said to the Lord, “Then the Egyptians will hear of it. For You brought this people here by Your strength from among them.

Moise a zis Domnului:,, Egiptenii vor auzi lucrul acesta, ei, din mijlocul cărora ai scos pe poporul acesta prin puterea Ta.

14 A nd they will tell the people who live in this land. They have heard that You, O Lord, are with these people and that You, O Lord, are seen face to face as Your cloud is over them. You go before them in a cloud during the day, and in fire during the night.

Şi vor spune locuitorilor ţării aceleia. Ei ştiau că Tu, Domnul, eşti în mijlocul poporului acestuia; că Te arătai în chip văzut, Tu, Domnul; că norul Tău stă peste el; că Tu mergi înaintea lui ziua într'un stîlp de nor, şi noaptea într'un stîlp de foc.

15 N ow if You kill these people as one man, the nations who have heard how great You are will say,

Dacă omori pe poporul acesta ca pe un singur om, neamurile, cari au auzit vorbindu-se de Tine, vor zice:

16 ‘ The Lord was not able to bring these people into the land He promised to give them. So He has killed them in the desert.’

Domnul n'avea putere să ducă pe poporul acesta în ţara pe care jurase că i -o va da: de aceea l -a omorît în pustie!`

17 B ut now, I pray, let the power of the Lord be great as You have promised, saying,

Acum, să se arate puterea Domnului în mărimea ei, cum ai spus cînd ai zis:

18 ‘ The Lord is slow to anger and filled with loving-kindness, forgiving sin and wrong-doing. But He will not let the guilty go without being punished. He brings the sin of fathers down upon the children, even the great-grandchildren.’

Domnul este încet la mînie şi bogat în bunătate, iartă fărădelegea şi răsvrătirea; dar nu ţine pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam.

19 I pray that You will forgive the sin of this people by the greatness of Your loving-kindness. Forgive them as You have forgiven them from Egypt until now.”

Iartă dar fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum ai iertat poporului acestuia din Egipt pînă aici.``

20 S o the Lord said, “I have forgiven them as you asked.

Şi Domnul a spus:,, Iert cum ai cerut.

21 B ut for sure, as I live, all the earth will be filled with the shining-greatness of the Lord.

Dar cît este de adevărat că Eu sînt viu şi că slava Domnului va umplea tot pămîntul,

22 A ll the men who have seen My greatness and My wonderful works which I did in Egypt and in the desert but have put Me to the test these ten times and have not listened to My voice, for sure, they

atît este de adevărat că toţi ceice au văzut cu ochii lor slava Mea, şi minunile pe cari le-am făcut în Egipt şi în pustie, şi totuş M'au ispitit de zece ori acum, şi n'au ascultat glasul Meu,

23 w ill not see the land I promised to their fathers. None of those who have turned away from Me will see it.

toţi aceia nu vor vedea ţara pe care am jurat părinţilor lor că le -o voi da, şi anume, toţi cei ce M'au nesocotit, n'o vor vedea.

24 B ut My servant Caleb has had a different spirit and has followed Me in every way. I will bring him into the land where he went, and his children will take it for themselves.

Iar pentrucă robul Meu Caleb a fost însufleţit de un alt duh, şi a urmat în totul calea Mea, îl voi face să intre în ţara în care s'a dus, şi urmaşii lui o vor stăpîni.

25 N ow the Amalekites and the Canaanites live in the valleys. So turn tomorrow and move on to the desert by the way of the Red Sea.” Punishment for the People Who Complained

Amaleciţii şi Canaaniţii locuiesc valea aceasta: deci mîne, întoarceţi-vă, şi plecaţi în pustie, pe calea care duce spre Marea Roşie.``

26 T hen the Lord said to Moses and Aaron,

Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, şi a zis:

27 “ How long will these sinful people speak against Me? I have heard the people of Israel complaining against Me.

Pînă cînd voi lăsa această rea adunare să cîrtească împotriva Mea? Am auzit cîrtirile copiilor lui Israel, cari cîrteau împotriva Mea.

28 S ay to them, ‘As I live, what you have said in My hearing I will do to you,’ says the Lord.

Spune-le:, Pe viaţa Mea!` zice Domnul,, că vă voi face întocmai cum aţi vorbit în auzul urechilor Mele.

29 ‘ Your dead bodies will fall in this desert, all of you who were numbered from twenty years old and older, who have spoken against Me.

Trupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta. Voi toţi, a căror numărătoare s'a făcut, numărîndu-vă dela vîrsta de douăzeci de ani în sus, şi cari aţi cîrtit împotriva Mea,

30 F or sure, not one will go into the land where I promised to have you live, except Caleb the son of Jephunneh and Joshua the son of Nun.

nu veţi intra în ţara pe care jurasem că vă voi da -o s'o locuiţi, afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.

31 Y ou said that your children would be taken and killed. But I will bring them in, and they will know the land you have turned away from.

Pe copilaşii voştri însă, despre cari aţi zis că vor fi de jaf, îi voi face să intre în ea, ca să cunoască ţara pe care aţi nesocotit -o voi.

32 B ut as for you, your dead bodies will fall in this desert.

Iar cît despre voi, trupurile voastre moarte vor cădea în pustie.

33 Y our children will be shepherds in the desert for forty years. They will suffer because you were not faithful, until your dead bodies lie in the desert.

Şi copiii voştri vor rătăci patruzeci de ani în pustie, şi vor ispăşi astfel păcatele voastre, pînă ce toate trupurile voastre moarte vor cădea în pustie.

34 Y ou spied out the land for forty days. For each day you will carry your guilt a year, forty years. And you will know that I am against you.

După cum în patruzeci de zile aţi iscodit ţara, tot aşa, patruzeci de ani veţi purta pedeapsa fărădelegilor voastre; adică un an de fiecare zi: şi veţi şti atunci ce înseamnă să-Mi trag Eu mîna de la voi.

35 I the Lord have spoken. For sure I will do this to all these sinful people who are gathered together against Me. They will be destroyed in this desert. And there they will die.’”

Eu, Domnul, am vorbit! În adevăr, aşa voi face acestei rele adunări, care s'a unit împotriva Mea; vor fi nimiciţi în pustia aceasta şi în ea vor muri.``

36 M oses had sent men to spy out the land. They returned and made all the people complain against him by bringing bad news about the land.

Bărbaţii pe cari îi trimesese Moise să iscodească ţara, şi cari, la întoarcerea lor, făcuseră ca toată adunarea să cîrtească împotriva lui, înegrind ţara;

37 T hese men who brought the very bad news about the land died of a disease before the Lord.

oamenii aceştia, cari înegriseră ţara, au murit acolo înaintea Domnului, loviţi de o moarte năpraznică.

38 B ut Joshua the son of Nun and Caleb the son of Jephunneh stayed alive, of those men who went to spy out the land.

Numai Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, au rămas cu viaţă dintre oamenii aceia cari se duseseră să iscodească ţara.

39 W hen Moses told these words to all the people of Israel, the people were filled with much sorrow.

Moise a spus aceste lucruri tuturor copiilor lui Israel; şi poporul a fost într'o mare jale.

40 T hey got up early in the morning and went up to the top of the hill country, saying, “Here we are. It is true we have sinned. But we will go up to the place which the Lord has promised.”

S'au sculat dis de dimineaţă a doua zi, şi s'au suit pe vîrful muntelui, zicînd:,, Iată-ne! sîntem gata să ne suim în locul de care a vorbit Domnul, căci am păcătuit.``

41 B ut Moses said, “Why now do you sin against the Word of the Lord? It will not get you what you want.

Moise a zis:,, Pentruce călcaţi porunca Domnului? Nu veţi izbuti.

42 D o not go up, or you will be killed by those who fight against you. For the Lord is not with you.

Nu vă suiţi, căci Domnul nu este în mijlocul vostru! Nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri.

43 T he Amalekites and the Canaanites will be there in front of you, and you will be killed by the sword. Because you have turned away from following the Lord, the Lord will not be with you.”

Căci Amaleciţii şi Cananiţii sînt înaintea voastră, şi veţi cădea ucişi de sabie; odată ce v'aţi abătut de la Domnul, Domnul nu va fi cu voi.``

44 B ut they would not listen and went up to the top of the hill country. The special box with the Law of the Lord, and Moses, did not leave the tents.

Ei s'au îndărătnicit şi s'au suit pe vîrful muntelui; dar chivotul legămîntului şi Moise n'au ieşit din mijlocul taberii.

45 T hen the Amalekites and the Canaanites who lived in that hill country came down and went against them and beat them down as far as Hormah.

Atunci s'au pogorît Amaleciţii şi Cananiţii, cari locuiau pe muntele acela, i-au bătut, şi i-au tăiat în bucăţi pînă la Horma.