1 T hen all the congregation lifted up their voices and cried, and the people wept that night.

Toată adunarea a ridicat glasul şi a început să ţipe. Şi poporul a plîns în noaptea aceea.

2 A ll the sons of Israel grumbled against Moses and Aaron; and the whole congregation said to them, “ Would that we had died in the land of Egypt! Or would that we had died in this wilderness!

Toţi copiii lui Israel au cîrtit împotriva lui Moise şi Aaron, şi toată adunarea le -a zis:,, De ce n'om fi murit noi în ţara Egiptului, sau de ce n'om fi murit în pustia aceasta?

3 W hy is the Lord bringing us into this land, to fall by the sword? Our wives and our little ones will become plunder; would it not be better for us to return to Egypt?”

Pentruce ne duce Domnul în ţara aceasta, în care vom cădea ucişi de sabie, iar nevestele noastre şi copilaşii noştri vor fi de jaf? Nu este oare mai bine să ne întoarcem în Egipt?``

4 S o they said to one another, “ Let us appoint a leader and return to Egypt.”

Şi au zis unul altuia:,, Să ne alegem o căpetenie, şi să ne întoarcem în Egipt.``

5 T hen Moses and Aaron fell on their faces in the presence of all the assembly of the congregation of the sons of Israel.

Moise şi Aaron au căzut cu faţa la pămînt, în faţa întregei adunări a copiilor lui Israel care era strînsă la o laltă.

6 J oshua the son of Nun and Caleb the son of Jephunneh, of those who had spied out the land, tore their clothes;

Şi, dintre cei ce iscodiseră ţara, Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, şi-au rupt hainele,

7 a nd they spoke to all the congregation of the sons of Israel, saying, “ The land which we passed through to spy out is an exceedingly good land.

şi au vorbit astfel întregei adunări a copiilor lui Israel:,,Ţara pe care am străbătut -o noi ca s'o iscodim, este o ţară foarte bună, minunată.

8 I f the Lord is pleased with us, then He will bring us into this land and give it to us— a land which flows with milk and honey.

Dacă Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne -o va da: este o ţară în care curge lapte şi miere.

9 O nly do not rebel against the Lord; and do not fear the people of the land, for they will be our prey. Their protection has been removed from them, and the Lord is with us; do not fear them.”

Numai, nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului, şi nu vă temeţi de oamenii din ţara aceea, căci îi vom mînca. Ei nu mai au niciun sprijin: Domnul este cu noi, nu vă temeţi de ei!``

10 B ut all the congregation said to stone them with stones. Then the glory of the Lord appeared in the tent of meeting to all the sons of Israel. Moses Pleads for the People

Toată adunarea vorbea să -i ucidă cu pietre, cînd slava Domnului s'a arătat peste cortul întîlnirii, înaintea tuturor copiilor lui Israel.

11 T he Lord said to Moses, “How long will this people spurn Me? And how long will they not believe in Me, despite all the signs which I have performed in their midst?

Şi Domnul a zis lui Moise:,, Pînă cînd Mă va nesocoti poporul acesta? Pînă cînd nu va crede el în Mine, cu toate minunile pe cari le fac în mijlocul lui?

12 I will smite them with pestilence and dispossess them, and I will make you into a nation greater and mightier than they.”

De aceea, îl voi lovi cu ciumă, şi -l voi nimici, dar pe tine te voi face un neam mai mare şi mai puternic decît el.``

13 B ut Moses said to the Lord, “Then the Egyptians will hear of it, for by Your strength You brought up this people from their midst,

Moise a zis Domnului:,, Egiptenii vor auzi lucrul acesta, ei, din mijlocul cărora ai scos pe poporul acesta prin puterea Ta.

14 a nd they will tell it to the inhabitants of this land. They have heard that You, O Lord, are in the midst of this people, for You, O Lord, are seen eye to eye, while Your cloud stands over them; and You go before them in a pillar of cloud by day and in a pillar of fire by night.

Şi vor spune locuitorilor ţării aceleia. Ei ştiau că Tu, Domnul, eşti în mijlocul poporului acestuia; că Te arătai în chip văzut, Tu, Domnul; că norul Tău stă peste el; că Tu mergi înaintea lui ziua într'un stîlp de nor, şi noaptea într'un stîlp de foc.

15 N ow if You slay this people as one man, then the nations who have heard of Your fame will say,

Dacă omori pe poporul acesta ca pe un singur om, neamurile, cari au auzit vorbindu-se de Tine, vor zice:

16 ‘ Because the Lord could not bring this people into the land which He promised them by oath, therefore He slaughtered them in the wilderness.’

Domnul n'avea putere să ducă pe poporul acesta în ţara pe care jurase că i -o va da: de aceea l -a omorît în pustie!`

17 B ut now, I pray, let the power of the Lord be great, just as You have declared,

Acum, să se arate puterea Domnului în mărimea ei, cum ai spus cînd ai zis:

18 ‘ The Lord is slow to anger and abundant in lovingkindness, forgiving iniquity and transgression; but He will by no means clear the guilty, visiting the iniquity of the fathers on the children to the third and the fourth generations.’

Domnul este încet la mînie şi bogat în bunătate, iartă fărădelegea şi răsvrătirea; dar nu ţine pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam.

19 P ardon, I pray, the iniquity of this people according to the greatness of Your lovingkindness, just as You also have forgiven this people, from Egypt even until now.” The Lord Pardons and Rebukes

Iartă dar fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum ai iertat poporului acestuia din Egipt pînă aici.``

20 S o the Lord said, “ I have pardoned them according to your word;

Şi Domnul a spus:,, Iert cum ai cerut.

21 b ut indeed, as I live, all the earth will be filled with the glory of the Lord.

Dar cît este de adevărat că Eu sînt viu şi că slava Domnului va umplea tot pămîntul,

22 S urely all the men who have seen My glory and My signs which I performed in Egypt and in the wilderness, yet have put Me to the test these ten times and have not listened to My voice,

atît este de adevărat că toţi ceice au văzut cu ochii lor slava Mea, şi minunile pe cari le-am făcut în Egipt şi în pustie, şi totuş M'au ispitit de zece ori acum, şi n'au ascultat glasul Meu,

23 s hall by no means see the land which I swore to their fathers, nor shall any of those who spurned Me see it.

toţi aceia nu vor vedea ţara pe care am jurat părinţilor lor că le -o voi da, şi anume, toţi cei ce M'au nesocotit, n'o vor vedea.

24 B ut My servant Caleb, because he has had a different spirit and has followed Me fully, I will bring into the land which he entered, and his descendants shall take possession of it.

Iar pentrucă robul Meu Caleb a fost însufleţit de un alt duh, şi a urmat în totul calea Mea, îl voi face să intre în ţara în care s'a dus, şi urmaşii lui o vor stăpîni.

25 N ow the Amalekites and the Canaanites live in the valleys; turn tomorrow and set out to the wilderness by the way of the Red Sea.”

Amaleciţii şi Canaaniţii locuiesc valea aceasta: deci mîne, întoarceţi-vă, şi plecaţi în pustie, pe calea care duce spre Marea Roşie.``

26 T he Lord spoke to Moses and Aaron, saying,

Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, şi a zis:

27 “ How long shall I bear with this evil congregation who are grumbling against Me? I have heard the complaints of the sons of Israel, which they are making against Me.

Pînă cînd voi lăsa această rea adunare să cîrtească împotriva Mea? Am auzit cîrtirile copiilor lui Israel, cari cîrteau împotriva Mea.

28 S ay to them, ‘ As I live,’ says the Lord, ‘just as you have spoken in My hearing, so I will surely do to you;

Spune-le:, Pe viaţa Mea!` zice Domnul,, că vă voi face întocmai cum aţi vorbit în auzul urechilor Mele.

29 y our corpses will fall in this wilderness, even all your numbered men, according to your complete number from twenty years old and upward, who have grumbled against Me.

Trupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta. Voi toţi, a căror numărătoare s'a făcut, numărîndu-vă dela vîrsta de douăzeci de ani în sus, şi cari aţi cîrtit împotriva Mea,

30 S urely you shall not come into the land in which I swore to settle you, except Caleb the son of Jephunneh and Joshua the son of Nun.

nu veţi intra în ţara pe care jurasem că vă voi da -o s'o locuiţi, afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.

31 Y our children, however, whom you said would become a prey—I will bring them in, and they will know the land which you have rejected.

Pe copilaşii voştri însă, despre cari aţi zis că vor fi de jaf, îi voi face să intre în ea, ca să cunoască ţara pe care aţi nesocotit -o voi.

32 B ut as for you, your corpses will fall in this wilderness.

Iar cît despre voi, trupurile voastre moarte vor cădea în pustie.

33 Y our sons shall be shepherds for forty years in the wilderness, and they will suffer for your unfaithfulness, until your corpses lie in the wilderness.

Şi copiii voştri vor rătăci patruzeci de ani în pustie, şi vor ispăşi astfel păcatele voastre, pînă ce toate trupurile voastre moarte vor cădea în pustie.

34 A ccording to the number of days which you spied out the land, forty days, for every day you shall bear your guilt a year, even forty years, and you will know My opposition.

După cum în patruzeci de zile aţi iscodit ţara, tot aşa, patruzeci de ani veţi purta pedeapsa fărădelegilor voastre; adică un an de fiecare zi: şi veţi şti atunci ce înseamnă să-Mi trag Eu mîna de la voi.

35 I , the Lord, have spoken, surely this I will do to all this evil congregation who are gathered together against Me. In this wilderness they shall be destroyed, and there they will die.’”

Eu, Domnul, am vorbit! În adevăr, aşa voi face acestei rele adunări, care s'a unit împotriva Mea; vor fi nimiciţi în pustia aceasta şi în ea vor muri.``

36 A s for the men whom Moses sent to spy out the land and who returned and made all the congregation grumble against him by bringing out a bad report concerning the land,

Bărbaţii pe cari îi trimesese Moise să iscodească ţara, şi cari, la întoarcerea lor, făcuseră ca toată adunarea să cîrtească împotriva lui, înegrind ţara;

37 e ven those men who brought out the very bad report of the land died by a plague before the Lord.

oamenii aceştia, cari înegriseră ţara, au murit acolo înaintea Domnului, loviţi de o moarte năpraznică.

38 B ut Joshua the son of Nun and Caleb the son of Jephunneh remained alive out of those men who went to spy out the land. Israel Repulsed

Numai Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, au rămas cu viaţă dintre oamenii aceia cari se duseseră să iscodească ţara.

39 W hen Moses spoke these words to all the sons of Israel, the people mourned greatly.

Moise a spus aceste lucruri tuturor copiilor lui Israel; şi poporul a fost într'o mare jale.

40 I n the morning, however, they rose up early and went up to the ridge of the hill country, saying, “ Here we are; we have indeed sinned, but we will go up to the place which the Lord has promised.”

S'au sculat dis de dimineaţă a doua zi, şi s'au suit pe vîrful muntelui, zicînd:,, Iată-ne! sîntem gata să ne suim în locul de care a vorbit Domnul, căci am păcătuit.``

41 B ut Moses said, “ Why then are you transgressing the commandment of the Lord, when it will not succeed?

Moise a zis:,, Pentruce călcaţi porunca Domnului? Nu veţi izbuti.

42 D o not go up, or you will be struck down before your enemies, for the Lord is not among you.

Nu vă suiţi, căci Domnul nu este în mijlocul vostru! Nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri.

43 F or the Amalekites and the Canaanites will be there in front of you, and you will fall by the sword, inasmuch as you have turned back from following the Lord. And the Lord will not be with you.”

Căci Amaleciţii şi Cananiţii sînt înaintea voastră, şi veţi cădea ucişi de sabie; odată ce v'aţi abătut de la Domnul, Domnul nu va fi cu voi.``

44 B ut they went up heedlessly to the ridge of the hill country; neither the ark of the covenant of the Lord nor Moses left the camp.

Ei s'au îndărătnicit şi s'au suit pe vîrful muntelui; dar chivotul legămîntului şi Moise n'au ieşit din mijlocul taberii.

45 T hen the Amalekites and the Canaanites who lived in that hill country came down, and struck them and beat them down as far as Hormah.

Atunci s'au pogorît Amaleciţii şi Cananiţii, cari locuiau pe muntele acela, i-au bătut, şi i-au tăiat în bucăţi pînă la Horma.