1 Z edekiah was twenty-one years old when he became king, and he reigned eleven years in Jerusalem; and his mother’s name was Hamutal the daughter of Jeremiah of Libnah.

Zedechia avea douăzeci şi unu de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.

2 H e did evil in the sight of the Lord like all that Jehoiakim had done.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.

3 F or through the anger of the Lord this came about in Jerusalem and Judah until He cast them out from His presence. And Zedekiah rebelled against the king of Babylon.

Şi lucrul acesta s'a întîmplat din pricina mîniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe cari voia să -i lepede dela Faţa Lui. Şi Zedechia s'a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

4 N ow it came about in the ninth year of his reign, on the tenth day of the tenth month, that Nebuchadnezzar king of Babylon came, he and all his army, against Jerusalem, camped against it and built a siege wall all around it.

În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui, împotriva Ierusalimului; au tăbărît înaintea lui, şi au ridicat şanţuri de apărare dejur împrejurul lui.

5 S o the city was under siege until the eleventh year of King Zedekiah.

Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.

6 O n the ninth day of the fourth month the famine was so severe in the city that there was no food for the people of the land.

În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, aşa că poporul ţării nu mai avea pîne de loc.

7 T hen the city was broken into, and all the men of war fled and went forth from the city at night by way of the gate between the two walls which was by the king’s garden, though the Chaldeans were all around the city. And they went by way of the Arabah.

Atunci s'a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit, şi au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului, pe cînd înconjurau Haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul cîmpiei.

8 B ut the army of the Chaldeans pursued the king and overtook Zedekiah in the plains of Jericho, and all his army was scattered from him.

Dar oastea Haldeilor a urmărit pe împărat, şi au ajuns pe Zedechia în cîmpiile Ierihonului, dupăce toată oştirea lui se risipise dela el.

9 T hen they captured the king and brought him up to the king of Babylon at Riblah in the land of Hamath, and he passed sentence on him.

Au pus mîna pe împărat, şi l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în ţara Hamatului; şi el a rostit o hotărîre împotriva lui.

10 T he king of Babylon slaughtered the sons of Zedekiah before his eyes, and he also slaughtered all the princes of Judah in Riblah.

Împăratul Babilonul a pus să junghie pe fiii lui Zedechia în faţa lui; a pus să taie la Ribla şi pe toate căpeteniile lui Iuda.

11 T hen he blinded the eyes of Zedekiah; and the king of Babylon bound him with bronze fetters and brought him to Babylon and put him in prison until the day of his death.

Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia, şi a pus să -l lege cu lanţuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l -a dus la Babilon, şi l -a ţinut în temniţă pînă în ziua morţii lui.

12 N ow on the tenth day of the fifth month, which was the nineteenth year of King Nebuchadnezzar, king of Babylon, Nebuzaradan the captain of the bodyguard, who was in the service of the king of Babylon, came to Jerusalem.

În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, -a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului.

13 H e burned the house of the Lord, the king’s house and all the houses of Jerusalem; even every large house he burned with fire.

El a ars casa Domnului, casa împăratului, şi toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.

14 S o all the army of the Chaldeans who were with the captain of the guard broke down all the walls around Jerusalem.

Toată ostea Haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărîmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.

15 T hen Nebuzaradan the captain of the guard carried away into exile some of the poorest of the people, the rest of the people who were left in the city, the deserters who had deserted to the king of Babylon and the rest of the artisans.

Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat prinşi de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor cari rămăseseră în cetate, pe ceice se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămăşiţă a mulţimii.

16 B ut Nebuzaradan the captain of the guard left some of the poorest of the land to be vinedressers and plowmen.

Totuş Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri şi ca plugari pe unii din cei mai săraci din ţară.

17 N ow the bronze pillars which belonged to the house of the Lord and the stands and the bronze sea, which were in the house of the Lord, the Chaldeans broke in pieces and carried all their bronze to Babylon.

Haldeii au sfărîmat stîlpii de aramă cari erau în casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi toată arama lor au dus -o în Babilon.

18 T hey also took away the pots, the shovels, the snuffers, the basins, the pans and all the bronze vessels which were used in temple service.

Au luat oalele, lopeţile, cuţitele, potirele, ceştile şi toate uneltele de aramă cu cari se făcea slujba.

19 T he captain of the guard also took away the bowls, the firepans, the basins, the pots, the lampstands, the pans and the drink offering bowls, what was fine gold and what was fine silver.

Căpetenia străjerilor a mai luat şi lighenele, tămîietoarele, potirele, cenuşarele, sfeşnicele, ceştile şi paharele, tot ce era de aur şi ce era de argint.

20 T he two pillars, the one sea, and the twelve bronze bulls that were under the sea, and the stands, which King Solomon had made for the house of the Lord —the bronze of all these vessels was beyond weight.

Cei doi stîlpi, marea, şi cei doisprezece boi de aramă cari slujeau drept temelie, şi cari -i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cîntări.

21 A s for the pillars, the height of each pillar was eighteen cubits, and it was twelve cubits in circumference and four fingers in thickness, and hollow.

Înălţimea unuia din stîlpi era de optsprezece coţi, şi un fir de doisprezece coţi îl cuprindea; era gol şi gros de patru degete;

22 N ow a capital of bronze was on it; and the height of each capital was five cubits, with network and pomegranates upon the capital all around, all of bronze. And the second pillar was like these, including pomegranates.

deasupra lui era un coperiş de aramă, şi înălţimea unui coperiş era de cinci coţi; împrejurul coperişului era o reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa era şi al doilea stîlp, şi avea şi el rodii.

23 T here were ninety-six exposed pomegranates; all the pomegranates numbered a hundred on the network all around.

Erau nouăzeci şi şase de rodii de fiecare parte, şi toate rodiile dimprejurul reţelei erau în număr de o sută.

24 T hen the captain of the guard took Seraiah the chief priest and Zephaniah the second priest, with the three officers of the temple.

Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei uşieri.

25 H e also took from the city one official who was overseer of the men of war, and seven of the king’s advisers who were found in the city, and the scribe of the commander of the army who mustered the people of the land, and sixty men of the people of the land who were found in the midst of the city.

Şi din cetate a luat pe un famen care avea supt poruncca lui pe oamenii de război, şapte oameni din ceice făceau parte din sfetnicii împăratului şi cari au fost găsiţi în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oştirii, care era însărcinat să scrie la oaste poporul din ţară, şi şasezeci de oameni din poporul ţării, cari se aflau în cetate.

26 N ebuzaradan the captain of the guard took them and brought them to the king of Babylon at Riblah.

Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i -a luat, şi i -a dus la împăratul Babilonului la Ribla.

27 T hen the king of Babylon struck them down and put them to death at Riblah in the land of Hamath. So Judah was led away into exile from its land.

Împăratul Babilonului i -a lovit şi i -a omorît la Ribla în ţara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de ţara lui.

28 T hese are the people whom Nebuchadnezzar carried away into exile: in the seventh year 3, 023 Jews;

Iată poporul pe care l -a dus Nebucadneţar în robie: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de Iudei;

29 i n the eighteenth year of Nebuchadnezzar 832 persons from Jerusalem;

în al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de inşi;

30 i n the twenty-third year of Nebuchadnezzar, Nebuzaradan the captain of the guard carried into exile 745 Jewish people; there were 4, 600 persons in all.

în al douăzeci şi treilea an al lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat şapte sute patruzeci şi cinci de Iudei; de toţi: patru mii şase sute de inşi.

31 N ow it came about in the thirty-seventh year of the exile of Jehoiachin king of Judah, in the twelfth month, on the twenty-fifth of the month, that Evil-merodach king of Babylon, in the first year of his reign, showed favor to Jehoiachin king of Judah and brought him out of prison.

În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întîi al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l -a scos din temniţă.

32 T hen he spoke kindly to him and set his throne above the thrones of the kings who were with him in Babylon.

I -a vorbit cu bunătate, şi i -a aşezat scaunul lui de domnie mai pe sus de scaunul de domnie al împăraţilor cari erau cu el la Babilon.

33 S o Jehoiachin changed his prison clothes, and had his meals in the king’s presence regularly all the days of his life.

A pus să -i schimbe hainele de temniţă, şi Ioiachin a mîncat totdeauna la masa împăratului în tot timpul vieţii sale.

34 F or his allowance, a regular allowance was given him by the king of Babylon, a daily portion all the days of his life until the day of his death.

Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, pînă în ziua morţii lui, în tot timpul vieţii sale