Luke 19 ~ Luca 19

picture

1 H e entered Jericho and was passing through.

Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.

2 A nd there was a man called by the name of Zaccheus; he was a chief tax collector and he was rich.

Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,

3 Z accheus was trying to see who Jesus was, and was unable because of the crowd, for he was small in stature.

căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.

4 S o he ran on ahead and climbed up into a sycamore tree in order to see Him, for He was about to pass through that way.

A alergat înainte, şi s'a suit într'un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă.

5 W hen Jesus came to the place, He looked up and said to him, “Zaccheus, hurry and come down, for today I must stay at your house.”

Isus, cînd a ajuns la locul acela, Şi -a ridicat ochii în sus, şi i -a zis:,, Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta.``

6 A nd he hurried and came down and received Him gladly.

Zacheu s'a dat jos în grabă, şi L -a primit cu bucurie.

7 W hen they saw it, they all began to grumble, saying, “He has gone to be the guest of a man who is a sinner.”

Cînd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau:,, A intrat să găzduiască la un om păcătos!``

8 Z accheus stopped and said to the Lord, “Behold, Lord, half of my possessions I will give to the poor, and if I have defrauded anyone of anything, I will give back four times as much.”

Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis:,, Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.``

9 A nd Jesus said to him, “Today salvation has come to this house, because he, too, is a son of Abraham.

Isus i -a zis:,, Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.

10 F or the Son of Man has come to seek and to save that which was lost.” Parable of Money Usage

Pentrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut.``

11 W hile they were listening to these things, Jesus went on to tell a parable, because He was near Jerusalem, and they supposed that the kingdom of God was going to appear immediately.

Pe cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentrucă era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată.

12 S o He said, “ A nobleman went to a distant country to receive a kingdom for himself, and then return.

Deci a zis:,, Un om de neam mare s'a dus într'o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă.

13 A nd he called ten of his slaves, and gave them ten minas and said to them, ‘Do business with this until I come back.’

A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis:,, Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.``

14 B ut his citizens hated him and sent a delegation after him, saying, ‘We do not want this man to reign over us.’

Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună:,, Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.``

15 W hen he returned, after receiving the kingdom, he ordered that these slaves, to whom he had given the money, be called to him so that he might know what business they had done.

Cînd s'a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ.

16 T he first appeared, saying, ‘ Master, your mina has made ten minas more.’

Cel dintîi a venit, şi i -a zis:,, Doamne, polul tău a mai adus zece poli.``

17 A nd he said to him, ‘Well done, good slave, because you have been faithful in a very little thing, you are to be in authority over ten cities.’

El i -a zis:,, Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cîrmuirea a zece cetăţi.``

18 T he second came, saying, ‘Your mina, master, has made five minas.’

A venit al doilea, şi i -a zis:,, Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.``

19 A nd he said to him also, ‘And you are to be over five cities.’

El i -a zis şi lui:,, Primeşte şi tu cîrmuirea a cinci cetăţi.``

20 A nother came, saying, ‘Master, here is your mina, which I kept put away in a handkerchief;

A venit un altul, şi i -a zis:,, Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într'un ştergar;

21 f or I was afraid of you, because you are an exacting man; you take up what you did not lay down and reap what you did not sow.’

căci m'am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n'ai pus, şi seceri ce n'ai sămănat.``

22 H e said to him, ‘ By your own words I will judge you, you worthless slave. Did you know that I am an exacting man, taking up what I did not lay down and reaping what I did not sow?

Stăpînul i -a zis:,, Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n'am pus şi secer ce n'am sămănat;

23 T hen why did you not put my money in the bank, and having come, I would have collected it with interest?’

atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să -i fi luat înapoi cu dobîndă?``

24 T hen he said to the bystanders, ‘Take the mina away from him and give it to the one who has the ten minas.’

Apoi a zis celor ce erau de faţă:,, Luaţi -i polul, şi daţi -l celui ce are zece poli.``

25 A nd they said to him, ‘Master, he has ten minas already.’

Doamne``, i-au zis ei,,, el are zece poli.``

26 I tell you that to everyone who has, more shall be given, but from the one who does not have, even what he does have shall be taken away.

Iar el le -a zis:,, Vă spun că celui ce are, i se va da; dar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are.

27 B ut these enemies of mine, who did not want me to reign over them, bring them here and slay them in my presence.” Triumphal Entry

Cît despre vrăjmaşii mei, cari n'au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.``

28 A fter He had said these things, He was going on ahead, going up to Jerusalem.

După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim.

29 W hen He approached Bethphage and Bethany, near the mount that is called Olivet, He sent two of the disciples,

Cînd S'a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,

30 s aying, “Go into the village ahead of you; there, as you enter, you will find a colt tied on which no one yet has ever sat; untie it and bring it here.

şi le -a zis:,, Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n'a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l.

31 I f anyone asks you, ‘Why are you untying it?’ you shall say, ‘The Lord has need of it.’”

Dacă vă va întreba cineva:, Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa:, Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.``

32 S o those who were sent went away and found it just as He had told them.

Ceice fuseseră trimeşi, s'au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.

33 A s they were untying the colt, its owners said to them, “Why are you untying the colt?”

Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis:,, Pentruce deslegaţi măgăruşul?``

34 T hey said, “The Lord has need of it.”

Ei au răspuns:,, Domnul are trebuinţă de el.``

35 T hey brought it to Jesus, and they threw their coats on the colt and put Jesus on it.

Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.

36 A s He was going, they were spreading their coats on the road.

Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.

37 A s soon as He was approaching, near the descent of the Mount of Olives, the whole crowd of the disciples began to praise God joyfully with a loud voice for all the miracles which they had seen,

Şi cînd S'a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră.

38 s houting: “ Blessed is the King who comes in the name of the Lord; Peace in heaven and glory in the highest!”

Ei ziceau:,, Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!``

39 S ome of the Pharisees in the crowd said to Him, “Teacher, rebuke Your disciples.”

Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus:,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!``

40 B ut Jesus answered, “I tell you, if these become silent, the stones will cry out!”

Şi El a răspuns:,, Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.``

41 W hen He approached Jerusalem, He saw the city and wept over it,

Cînd S'a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea,

42 s aying, “If you had known in this day, even you, the things which make for peace! But now they have been hidden from your eyes.

şi a zis:,, Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.

43 F or the days will come upon you when your enemies will throw up a barricade against you, and surround you and hem you in on every side,

Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:

44 a nd they will level you to the ground and your children within you, and they will not leave in you one stone upon another, because you did not recognize the time of your visitation.” Traders Driven from the Temple

te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.``

45 J esus entered the temple and began to drive out those who were selling,

În urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el.

46 s aying to them, “It is written, ‘ And My house shall be a house of prayer,’ but you have made it a robbers ’ den.”

Şi le -a zis:,, Este scris:, Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

47 A nd He was teaching daily in the temple; but the chief priests and the scribes and the leading men among the people were trying to destroy Him,

Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare;

48 a nd they could not find anything that they might do, for all the people were hanging on to every word He said.

dar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.