1 N ow the people became like those who complain of adversity in the hearing of the Lord; and when the Lord heard it, His anger was kindled, and the fire of the Lord burned among them and consumed some of the outskirts of the camp.

Poporul a cîrtit în gura mare împotriva Domnului, zicînd că -i merge rău. Cînd a auzit Domnul, S'a mîniat. S'a aprins între ei focul Domnului şi a mistuit o parte din marginea taberii.

2 T he people therefore cried out to Moses, and Moses prayed to the Lord and the fire died out.

Poporul a strigat către Moise. Moise s'a rugat Domnului, şi focul s'a stins.

3 S o the name of that place was called Taberah, because the fire of the Lord burned among them.

Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentrucă se aprinsese focul Domnului printre ei.

4 T he rabble who were among them had greedy desires; and also the sons of Israel wept again and said, “ Who will give us meat to eat?

Adunăturii de oameni, cari se aflau în mijlocul lui Israel, i -a venit poftă, ba chiar şi copiii lui Israel au început să plîngă, şi să zică:,, Cine ne va da carne să mîncăm?

5 W e remember the fish which we used to eat free in Egypt, the cucumbers and the melons and the leeks and the onions and the garlic,

Ne aducem aminte de peştii pe cari -i mîncam în Egipt, şi cari nu ne costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de praji, de ceapă şi de usturoi.

6 b ut now our appetite is gone. There is nothing at all to look at except this manna.”

Acum ni s'a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noştri nu văd decît mana aceasta.``

7 N ow the manna was like coriander seed, and its appearance like that of bdellium.

Mana semăna cu grăuntele de coriandru, şi la vedere era ca bedeliumul.

8 T he people would go about and gather it and grind it between two millstones or beat it in the mortar, and boil it in the pot and make cakes with it; and its taste was as the taste of cakes baked with oil.

Poporul se risipea şi o strîngea, o măcina la rîşniţă, sau o pisa într'o piuă; o fierbea în oală, şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn.

9 W hen the dew fell on the camp at night, the manna would fall with it. The Complaint of Moses

Cînd cădea roua noaptea în tabără, cădea şi mana.

10 N ow Moses heard the people weeping throughout their families, each man at the doorway of his tent; and the anger of the Lord was kindled greatly, and Moses was displeased.

Moise a auzit pe popor plîngînd, fiecare în familia lui şi la uşa cortului lui. Mînia Domnului s'a aprins cu tărie. Moise s'a întristat,

11 S o Moses said to the Lord, “Why have You been so hard on Your servant? And why have I not found favor in Your sight, that You have laid the burden of all this people on me?

şi a zis Domnului:,, Pentru ce mîhneşti Tu pe robul Tău, şi pentru ce n'am căpătat eu trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg?

12 W as it I who conceived all this people? Was it I who brought them forth, that You should say to me, ‘Carry them in your bosom as a nurse carries a nursing infant, to the land which You swore to their fathers’?

Oare eu am zămislit pe poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici:, Poartă -l la sînul tău, cum poartă doica pe copil,` pînă în ţara pe care ai jurat părinţilor lui că i -o vei da?

13 W here am I to get meat to give to all this people? For they weep before me, saying, ‘Give us meat that we may eat!’

De unde să iau carne, ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei plîng la mine, zicînd:, Dă-ne carne ca să mîncăm!`

14 I alone am not able to carry all this people, because it is too burdensome for me.

Eu singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine.

15 S o if You are going to deal thus with me, please kill me at once, if I have found favor in Your sight, and do not let me see my wretchedness.” Seventy Elders to Assist

Decît să Te porţi aşa cu mine, mai bine omoară-mă, Te rog, dacă mai am vreo trecere înaintea Ta, ca să nu-mi mai văd nenorocirea.``

16 T he Lord therefore said to Moses, “Gather for Me seventy men from the elders of Israel, whom you know to be the elders of the people and their officers and bring them to the tent of meeting, and let them take their stand there with you.

Domnul a zis lui Moise:,, Adună la Mine şaptezeci de bărbaţi, dintre bătrînii lui Israel, din cei pe cari -i cunoşti ca bătrîni ai poporului şi cu putere asupra lor; adu -i la cortul întîlnirii, şi să se înfăţişeze acolo împreună cu tine.

17 T hen I will come down and speak with you there, and I will take of the Spirit who is upon you, and will put Him upon them; and they shall bear the burden of the people with you, so that you will not bear it all alone.

Eu Mă voi pogorî, şi îţi voi vorbi acolo; voi lua din duhul care este peste tine, şi -l voi pune peste ei ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului, şi să n'o porţi tu singur.

18 S ay to the people, ‘ Consecrate yourselves for tomorrow, and you shall eat meat; for you have wept in the ears of the Lord, saying, “Oh that someone would give us meat to eat! For we were well-off in Egypt.” Therefore the Lord will give you meat and you shall eat.

Să spui poporului:, Sfinţiţi-vă pentru mîne, şi aveţi să mîncaţi carne, fiindcă aţi plîns în auzul Domnului, şi aţi zis:, Cine ne va da carne să mîncăm? Căci noi o duceam bine în Egipt!` Domnul vă va da carne, şi veţi mînca.

19 Y ou shall eat, not one day, nor two days, nor five days, nor ten days, nor twenty days,

Aveţi să mîncaţi carne, nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici două zeci de zile,

20 b ut a whole month, until it comes out of your nostrils and becomes loathsome to you; because you have rejected the Lord who is among you and have wept before Him, saying, “Why did we ever leave Egypt?”’”

ci o lună întreagă, pînă vă va ieşi pe nări, şi vă veţi scîrbi de ea, pentrucă n'aţi ascultat de Domnul care este în mijlocul vostru, şi pentrucă aţi plîns înaintea Lui, zicînd:, Pentruce am ieşit noi oare din Egipt?.``

21 B ut Moses said, “The people, among whom I am, are 600, 000 on foot; yet You have said, ‘I will give them meat, so that they may eat for a whole month.’

Moise a zis:,,Şase sute de mii de oameni cari merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sînt eu, şi Tu zici:, Le voi da carne, şi vor mînca o lună întreagă!`

22 S hould flocks and herds be slaughtered for them, to be sufficient for them? Or should all the fish of the sea be gathered together for them, to be sufficient for them?”

Putem tăia oare atîtea oi şi atîţia boi, ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toţi peştii mării, ca să le ajungă?``

23 T he Lord said to Moses, “Is the Lord’s power limited? Now you shall see whether My word will come true for you or not.”

Domnul a răspuns lui Moise:,, Nu cumva s'a scurtat oare mîna Domnului? Vei vedea acum dacă ceeace ţi-am spus se va întîmpla sau nu.``

24 S o Moses went out and told the people the words of the Lord. Also, he gathered seventy men of the elders of the people, and stationed them around the tent.

Moise a ieşit, şi a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat şaptezeci de bărbaţi din bătrînii poporului, şi i -a pus în jurul cortului.

25 T hen the Lord came down in the cloud and spoke to him; and He took of the Spirit who was upon him and placed Him upon the seventy elders. And when the Spirit rested upon them, they prophesied. But they did not do it again.

Domnul S'a pogorît în nor, şi a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el, şi l -a pus peste cei şaptezeci de bătrîni. Şi de îndată ce duhul s'a aşezat peste ei, au început să proorocească; dar după aceea n'au mai proorocit.

26 B ut two men had remained in the camp; the name of one was Eldad and the name of the other Medad. And the Spirit rested upon them (now they were among those who had been registered, but had not gone out to the tent), and they prophesied in the camp.

Doi oameni, unul numit Eldad, şi altul Medad, rămăseseră în tabără, şi duhul s'a aşezat şi peste ei; căci erau dintre cei scrişi, măcar că nu se duseseră la cort. Şi au început să proorocească şi ei în tabără.

27 S o a young man ran and told Moses and said, “Eldad and Medad are prophesying in the camp.”

Un tînăr a alergat şi a dat de ştire lui Moise, zicînd:,, Eldad şi Medad proorocesc în tabără.``

28 T hen Joshua the son of Nun, the attendant of Moses from his youth, said, “ Moses, my lord, restrain them.”

Şi Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereţa lui, a luat cuvîntul, şi a zis:,, Domnule Moise, opreşte -i.``

29 B ut Moses said to him, “Are you jealous for my sake? Would that all the Lord’s people were prophets, that the Lord would put His Spirit upon them!”

Moise i -a răspuns:,, Eşti gelos pentru mine? Să dea Dumnezeu ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din prooroci, şi Domnul să-Şi pună Duhul Lui peste ei!``

30 T hen Moses returned to the camp, both he and the elders of Israel. The Quail and the Plague

Apoi Moise s'a întors în tabără, el şi bătrînii lui Israel.

31 N ow there went forth a wind from the Lord and it brought quail from the sea, and let them fall beside the camp, about a day’s journey on this side and a day’s journey on the other side, all around the camp and about two cubits deep on the surface of the ground.

Domnul a făcut să sufle de peste mare un vînt, care a adus prepeliţe, şi le -a răspîndit peste tabără cale cam de o zi într'o parte şi cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberii. Aveau o înălţime de aproape doi coţi dela faţa pămîntului.

32 T he people spent all day and all night and all the next day, and gathered the quail (he who gathered least gathered ten homers) and they spread them out for themselves all around the camp.

În tot timpul zilei aceleia şi toată noaptea, şi toată ziua următoare, poporul s'a sculat şi a strîns prepeliţe; cel ce strînsese cel mai puţin avea zece omeri. Ei şi le-au întins în jurul taberii.

33 W hile the meat was still between their teeth, before it was chewed, the anger of the Lord was kindled against the people, and the Lord struck the people with a very severe plague.

Pe cînd carnea era încă în dinţii lor, fără să fie mestecată, Domnul S'a aprins de mînie împotriva poporului; şi Domnul a lovit poporul cu o urgie foarte mare.

34 S o the name of that place was called Kibroth-hattaavah, because there they buried the people who had been greedy.

Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentrucă acolo au îngropat pe poporul apucat de poftă.

35 F rom Kibroth-hattaavah the people set out for Hazeroth, and they remained at Hazeroth.

Dela Chibrot-Hataava, poporul a plecat la Haţerot, şi s'a oprit la Haţerot.