1 D oes not wisdom call, And understanding lift up her voice?

Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

2 O n top of the heights beside the way, Where the paths meet, she takes her stand;

Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

3 B eside the gates, at the opening to the city, At the entrance of the doors, she cries out:

şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

4 “ To you, O men, I call, And my voice is to the sons of men.

Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

5 “ O naive ones, understand prudence; And, O fools, understand wisdom.

Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

6 “ Listen, for I will speak noble things; And the opening of my lips will reveal right things.

Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

7 “ For my mouth will utter truth; And wickedness is an abomination to my lips.

Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

8 “ All the utterances of my mouth are in righteousness; There is nothing crooked or perverted in them.

Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

9 “ They are all straightforward to him who understands, And right to those who find knowledge.

Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

10 “ Take my instruction and not silver, And knowledge rather than choicest gold.

Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

11 “ For wisdom is better than jewels; And all desirable things cannot compare with her.

Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

12 “ I, wisdom, dwell with prudence, And I find knowledge and discretion.

Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

13 “ The fear of the Lord is to hate evil; Pride and arrogance and the evil way And the perverted mouth, I hate.

Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

14 “ Counsel is mine and sound wisdom; I am understanding, power is mine.

Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

15 “ By me kings reign, And rulers decree justice.

Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

16 “ By me princes rule, and nobles, All who judge rightly.

Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

17 “ I love those who love me; And those who diligently seek me will find me.

Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

18 “ Riches and honor are with me, Enduring wealth and righteousness.

Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

19 “ My fruit is better than gold, even pure gold, And my yield better than choicest silver.

Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

20 “ I walk in the way of righteousness, In the midst of the paths of justice,

Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

21 T o endow those who love me with wealth, That I may fill their treasuries.

ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

22 “ The Lord possessed me at the beginning of His way, Before His works of old.

Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

23 “ From everlasting I was established, From the beginning, from the earliest times of the earth.

Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

24 “ When there were no depths I was brought forth, When there were no springs abounding with water.

Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

25 “ Before the mountains were settled, Before the hills I was brought forth;

am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

26 W hile He had not yet made the earth and the fields, Nor the first dust of the world.

cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

27 “ When He established the heavens, I was there, When He inscribed a circle on the face of the deep,

Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

28 W hen He made firm the skies above, When the springs of the deep became fixed,

cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

29 W hen He set for the sea its boundary So that the water would not transgress His command, When He marked out the foundations of the earth;

cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

30 T hen I was beside Him, as a master workman; And I was daily His delight, Rejoicing always before Him,

eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

31 R ejoicing in the world, His earth, And having my delight in the sons of men.

jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

32 “ Now therefore, O sons, listen to me, For blessed are they who keep my ways.

Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

33 “ Heed instruction and be wise, And do not neglect it.

Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

34 “ Blessed is the man who listens to me, Watching daily at my gates, Waiting at my doorposts.

Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

35 “ For he who finds me finds life And obtains favor from the Lord.

Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

36 “ But he who sins against me injures himself; All those who hate me love death.”

Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.