1 N u strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

Does not wisdom call, And understanding lift up her voice?

2 E a se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

On top of the heights beside the way, Where the paths meet, she takes her stand;

3 ş i strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

Beside the gates, at the opening to the city, At the entrance of the doors, she cries out:

4 O amenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

“To you, O men, I call, And my voice is to the sons of men.

5 Î nvăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

“O naive ones, understand prudence; And, O fools, understand wisdom.

6 A sculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

“Listen, for I will speak noble things; And the opening of my lips will reveal right things.

7 C ăci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

“For my mouth will utter truth; And wickedness is an abomination to my lips.

8 T oate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

“All the utterances of my mouth are in righteousness; There is nothing crooked or perverted in them.

9 T oate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

“They are all straightforward to him who understands, And right to those who find knowledge.

10 P rimiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

“Take my instruction and not silver, And knowledge rather than choicest gold.

11 C ăci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

“For wisdom is better than jewels; And all desirable things cannot compare with her.

12 E u, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

“I, wisdom, dwell with prudence, And I find knowledge and discretion.

13 F rica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

“The fear of the Lord is to hate evil; Pride and arrogance and the evil way And the perverted mouth, I hate.

14 D ela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

“ Counsel is mine and sound wisdom; I am understanding, power is mine.

15 P rin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

“By me kings reign, And rulers decree justice.

16 P rin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

“By me princes rule, and nobles, All who judge rightly.

17 E u iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

“I love those who love me; And those who diligently seek me will find me.

18 C u mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

“ Riches and honor are with me, Enduring wealth and righteousness.

19 R odul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

“My fruit is better than gold, even pure gold, And my yield better than choicest silver.

20 E u umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

“I walk in the way of righteousness, In the midst of the paths of justice,

21 c a să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

To endow those who love me with wealth, That I may fill their treasuries.

22 D omnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

“The Lord possessed me at the beginning of His way, Before His works of old.

23 E u am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

“From everlasting I was established, From the beginning, from the earliest times of the earth.

24 A m fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

“When there were no depths I was brought forth, When there were no springs abounding with water.

25 a m fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

“ Before the mountains were settled, Before the hills I was brought forth;

26 c înd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

While He had not yet made the earth and the fields, Nor the first dust of the world.

27 C înd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

“When He established the heavens, I was there, When He inscribed a circle on the face of the deep,

28 c înd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

When He made firm the skies above, When the springs of the deep became fixed,

29 c înd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

When He set for the sea its boundary So that the water would not transgress His command, When He marked out the foundations of the earth;

30 e u eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

Then I was beside Him, as a master workman; And I was daily His delight, Rejoicing always before Him,

31 j ucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

Rejoicing in the world, His earth, And having my delight in the sons of men.

32 Ş i acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

“Now therefore, O sons, listen to me, For blessed are they who keep my ways.

33 A scultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

“ Heed instruction and be wise, And do not neglect it.

34 F erice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

“ Blessed is the man who listens to me, Watching daily at my gates, Waiting at my doorposts.

35 C ăci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

“For he who finds me finds life And obtains favor from the Lord.

36 D ar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

“But he who sins against me injures himself; All those who hate me love death.”