1 Î n al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria, Osea, fiul lui Ela. A domnit nouă ani.

In the twelfth year of Ahaz king of Judah, Hoshea the son of Elah became king over Israel in Samaria, and reigned nine years.

2 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuş nu ca împăraţii lui Israel dinaintea lui.

He did evil in the sight of the Lord, only not as the kings of Israel who were before him.

3 S almanasar, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva lui; şi Osea i s'a supus, şi i -a plătit un bir.

Shalmaneser king of Assyria came up against him, and Hoshea became his servant and paid him tribute.

4 D ar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimesese soli lui So, împăratul Egiptului, şi nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l -a închis şi l -a pus în lanţuri într'o temniţă.

But the king of Assyria found conspiracy in Hoshea, who had sent messengers to So king of Egypt and had offered no tribute to the king of Assyria, as he had done year by year; so the king of Assyria shut him up and bound him in prison.

5 Ş i împăratul Asiriei a străbătut toată ţara, şi s'a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat -o timp de trei ani.

Then the king of Assyria invaded the whole land and went up to Samaria and besieged it three years. Israel Captive

6 Î n al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria, şi a dus pe Israel în robie în Asiria, l -a pus să locuiască la Halah şi la Habor, lîngă rîul Gozan, şi în cetăţile Mezilor.

In the ninth year of Hoshea, the king of Assyria captured Samaria and carried Israel away into exile to Assyria, and settled them in Halah and Habor, on the river of Gozan, and in the cities of the Medes. Why Israel Fell

7 L ucrul acesta s'a întîmplat pentrucă copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lor, care -i scosese din ţara Egiptului, de supt mîna lui Faraon, împăratul Egiptului, şi pentrucă s'au închinat la alţi dumnezei.

Now this came about because the sons of Israel had sinned against the Lord their God, who had brought them up from the land of Egypt from under the hand of Pharaoh, king of Egypt, and they had feared other gods

8 A u urmat obiceiurile neamurilor pe cari Domnul le izgonise dinaintea copiilor lui Israel, şi obiceiurile rînduite de împăraţii lui Israel.

and walked in the customs of the nations whom the Lord had driven out before the sons of Israel, and in the customs of the kings of Israel which they had introduced.

9 C opiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeului lor, lucruri cari nu sînt bune. Şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, dela turnurile străjerilor pînă la cetăţile întărite.

The sons of Israel did things secretly which were not right against the Lord their God. Moreover, they built for themselves high places in all their towns, from watchtower to fortified city.

10 Ş i-au ridicat stîlpi idoleşti şi Astartee pe orice deal şi subt orice copac verde.

They set for themselves sacred pillars and Asherim on every high hill and under every green tree,

11 Ş i acolo au ars tămîie pe toate înălţimile, ca şi neamurile pe cari le izgonise Domnul dinaintea lor, şi au făcut lucruri rele, prin cari au mîniat pe Domnul.

and there they burned incense on all the high places as the nations did which the Lord had carried away to exile before them; and they did evil things provoking the Lord.

12 A u slujit idolilor, despre cari Domnul le zisese:,, Să nu faceţi lucrul acesta!``

They served idols, concerning which the Lord had said to them, “You shall not do this thing.”

13 D omnul a înştiinţat pe Israel şi Iuda prin toţi proorocii Lui, prin toţi văzătorii, şi le -a zis:,,Întoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, şi păziţi poruncile şi rînduielile Mele, urmînd în totul legea pe care am dat -o părinţilor voştri şi pe care v'am trimes -o prin robii Mei proorocii.``

Yet the Lord warned Israel and Judah through all His prophets and every seer, saying, “ Turn from your evil ways and keep My commandments, My statutes according to all the law which I commanded your fathers, and which I sent to you through My servants the prophets.”

14 D ar ei n'au ascultat, şi-au înţăpenit grumazul, ca şi părinţii lor, cari nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor.

However, they did not listen, but stiffened their neck like their fathers, who did not believe in the Lord their God.

15 N 'au vrut să ştie de legile Lui, de legămîntul pe care -l făcuse cu părinţii lor, şi de înştiinţările pe cari li le dăduse. S'au luat după lucruri de nimic, şi ei înşişi n'au fost decît nimic, şi după neamurile în mijlocul cărora trăiau, măcar că Domnul le poruncise să nu se ia după ele.

They rejected His statutes and His covenant which He made with their fathers and His warnings with which He warned them. And they followed vanity and became vain, and went after the nations which surrounded them, concerning which the Lord had commanded them not to do like them.

16 A u părăsit toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, şi-au făcut viţei turnaţi, au făcut idoli de ai Astarteei, s'au închinat înaintea întregei oştiri a cerurilor, şi au slujit lui Baal.

They forsook all the commandments of the Lord their God and made for themselves molten images, even two calves, and made an Asherah and worshiped all the host of heaven and served Baal.

17 A u trecut prin foc pe fiii şi fiicele lor, s'au dedat la ghicire şi vrăjitorii, şi s'au vîndut ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mîniindu -L.

Then they made their sons and their daughters pass through the fire, and practiced divination and enchantments, and sold themselves to do evil in the sight of the Lord, provoking Him.

18 D e aceea Domnul S'a mîniat foarte tare împotriva lui Israel, şi i -a îndepărtat dela Faţa Lui. -N'a rămas decît seminţia lui Iuda:

So the Lord was very angry with Israel and removed them from His sight; none was left except the tribe of Judah.

19 ş i chiar Iuda nu păzise poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci se luase după obiceiurile rînduite de Israel. -

Also Judah did not keep the commandments of the Lord their God, but walked in the customs which Israel had introduced.

20 D omnul a lepădat tot neamul lui Israel; i -a smerit, i -a dat în mînile jăfuitorilor, şi a sfîrşit prin a -i izgoni dinaintea Feţei Lui.

The Lord rejected all the descendants of Israel and afflicted them and gave them into the hand of plunderers, until He had cast them out of His sight.

21 C ăci Israel se deslipise de casa lui David, şi făcuseră împărat pe Ieroboam, fiul lui Nebat, care -i abătuse dela Domnul, şi făcuse pe Israel să săvîrşească un mare păcat.

When He had torn Israel from the house of David, they made Jeroboam the son of Nebat king. Then Jeroboam drove Israel away from following the Lord and made them commit a great sin.

22 C opiii lui Israel se dăduseră la toate păcatele pe cari le făcuse Ieroboam; nu s'au abătut dela ele,

The sons of Israel walked in all the sins of Jeroboam which he did; they did not depart from them

23 p înă ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum vestise prin toţi slujitorii Săi prooroci. Şi Israel a fost dus în robie, departe de ţara lui, în Asiria, unde a rămas pînă în ziua de azi.

until the Lord removed Israel from His sight, as He spoke through all His servants the prophets. So Israel was carried away into exile from their own land to Assyria until this day. Cities of Israel Filled with Strangers

24 Î mpăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim, şi i -a aşezat în cetăţile Samariei în locul copiilor lui Israel. Au pus stăpînire pe Samaria, şi au locuit în cetăţile ei.

The king of Assyria brought men from Babylon and from Cuthah and from Avva and from Hamath and Sepharvaim, and settled them in the cities of Samaria in place of the sons of Israel. So they possessed Samaria and lived in its cities.

25 C înd au început să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, şi Domnul a trimes împotriva lor nişte lei, cari -i omorau!

At the beginning of their living there, they did not fear the Lord; therefore the Lord sent lions among them which killed some of them.

26 A tunci au spus împăratului Asiriei:,, Neamurile pe cari le-ai strămutat şi le-ai aşezat în cetăţile Samariei nu cunosc felul în care să slujească Dumnezeului ţării, şi El a trimes împotriva lor nişte lei cari le omoară, pentrucă nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului ţării.``

So they spoke to the king of Assyria, saying, “The nations whom you have carried away into exile in the cities of Samaria do not know the custom of the god of the land; so he has sent lions among them, and behold, they kill them because they do not know the custom of the god of the land.”

27 Î mpăratul Asiriei a dat următoarea poruncă:,, Trimeteţi pe unul din preoţii pe cari i-aţi luat de acolo în robie; să plece să se aşeze acolo, şi să le înveţe felul în care să slujească Dumnezeului ţării.``

Then the king of Assyria commanded, saying, “Take there one of the priests whom you carried away into exile and let him go and live there; and let him teach them the custom of the god of the land.”

28 U nul din preoţii cari fuseseră luaţi robi din Samaria, a venit de s'a aşezat la Betel, şi le -a învăţat cum să se teamă de Domnul.

So one of the priests whom they had carried away into exile from Samaria came and lived at Bethel, and taught them how they should fear the Lord.

29 D ar neamurile şi-au făcut fiecare dumnezeii săi în cetăţile pe cari le locuiau, şi i-au aşezat în templele idoleşti din înălţimile zidite de Samariteni.

But every nation still made gods of its own and put them in the houses of the high places which the people of Samaria had made, every nation in their cities in which they lived.

30 O amenii din Babilon au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cut au făcut pe Nergal, cei din Hamat au făcut pe Aşima,

The men of Babylon made Succoth-benoth, the men of Cuth made Nergal, the men of Hamath made Ashima,

31 c ei din Ava au făcut pe Nibhaz şi Tartac; cei din Sefarvaim îşi ardeau copiii în foc în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim.

and the Avvites made Nibhaz and Tartak; and the Sepharvites burned their children in the fire to Adrammelech and Anammelech the gods of Sepharvaim.

32 T otodată se închinau şi Domnului, şi şi-au făcut preoţi ai înălţimilor, luaţi din tot poporul: preoţii aceştia aduceau pentru ei jertfe în templele din înălţimi.

They also feared the Lord and appointed from among themselves priests of the high places, who acted for them in the houses of the high places.

33 A stfel se închinau Domnului, dar slujeau în acelaş timp şi dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutaţi.

They feared the Lord and served their own gods according to the custom of the nations from among whom they had been carried away into exile.

34 P înă în ziua de astăzi îşi urmează ei obiceiurile dela început: nu se închină Domnului, şi nu se ţin nici de legile şi rînduielile lor, nici de legile şi poruncile date de Domnul copiilor lui Iacov, căruia i -a pus numele Israel.

To this day they do according to the earlier customs: they do not fear the Lord, nor do they follow their statutes or their ordinances or the law, or the commandments which the Lord commanded the sons of Jacob, whom He named Israel;

35 D omnul făcuse legămînt cu ei, şi le dăduse porunca aceasta:,, Să nu vă temeţi de alţi dumnezei; să nu vă închinaţi înaintea lor, să nu le slujiţi, şi să nu le aduceţi jertfe.

with whom the Lord made a covenant and commanded them, saying, “ You shall not fear other gods, nor bow down yourselves to them nor serve them nor sacrifice to them.

36 C i să vă temeţi de Domnul, care v'a scos din ţara Egiptului cu o mare putere şi cu braţul întins; înaintea Lui să vă închinaţi, şi Lui să -I aduceţi jertfe.

But the Lord, who brought you up from the land of Egypt with great power and with an outstretched arm, Him you shall fear, and to Him you shall bow yourselves down, and to Him you shall sacrifice.

37 S ă păziţi şi să împliniţi totdeauna învăţăturile, rînduielile, legea şi poruncile, pe cari vi le -a scris El, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

The statutes and the ordinances and the law and the commandment which He wrote for you, you shall observe to do forever; and you shall not fear other gods.

38 S ă nu uitaţi legămîntul pe care l-am făcut cu voi, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

The covenant that I have made with you, you shall not forget, nor shall you fear other gods.

39 C i să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru; şi El vă va izbăvi din mîna tuturor vrăjmaşilor voştri.``

But the Lord your God you shall fear; and He will deliver you from the hand of all your enemies.”

40 E i n'au ascultat, şi au urmat obiceiurile lor dela început.

However, they did not listen, but they did according to their earlier custom.

41 N eamurile acestea se temeau de Domnul şi slujeau şi chipurilor lor cioplite; şi copiii lor şi copiii copiilor lor fac pînă în ziua de azi ce au făcut părinţii lor.

So while these nations feared the Lord, they also served their idols; their children likewise and their grandchildren, as their fathers did, so they do to this day.