1 Î nţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

Wisdom has built her house, She has hewn out her seven pillars;

2 Ş i -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

She has prepared her food, she has mixed her wine; She has also set her table;

3 Ş i -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

She has sent out her maidens, she calls From the tops of the heights of the city:

4 C ine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

“ Whoever is naive, let him turn in here!” To him who lacks understanding she says,

5 V eniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

“Come, eat of my food And drink of the wine I have mixed.

6 L ăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

“ Forsake your folly and live, And proceed in the way of understanding.”

7 C elce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

He who corrects a scoffer gets dishonor for himself, And he who reproves a wicked man gets insults for himself.

8 N u mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Do not reprove a scoffer, or he will hate you, Reprove a wise man and he will love you.

9 D ă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Give instruction to a wise man and he will be still wiser, Teach a righteous man and he will increase his learning.

10 Î nceputul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

The fear of the Lord is the beginning of wisdom, And the knowledge of the Holy One is understanding.

11 P rin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

For by me your days will be multiplied, And years of life will be added to you.

12 D acă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

If you are wise, you are wise for yourself, And if you scoff, you alone will bear it.

13 N ebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

The woman of folly is boisterous, She is naive and knows nothing.

14 E a şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

She sits at the doorway of her house, On a seat by the high places of the city,

15 c a să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

Calling to those who pass by, Who are making their paths straight:

16 C ine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

“ Whoever is naive, let him turn in here,” And to him who lacks understanding she says,

17 A pele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

“Stolen water is sweet; And bread eaten in secret is pleasant.”

18 E l nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

But he does not know that the dead are there, That her guests are in the depths of Sheol.