1 Î nţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

La sagesse a bâti sa maison, Elle a taillé ses sept colonnes.

2 Ş i -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

Elle a égorgé ses victimes, mêlé son vin, Et dressé sa table.

3 Ş i -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

Elle a envoyé ses servantes, elle crie Sur le sommet des hauteurs de la ville:

4 C ine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

Que celui qui est stupide entre ici! Elle dit à ceux qui sont dépourvus de sens:

5 V eniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

Venez, mangez de mon pain, Et buvez du vin que j'ai mêlé;

6 L ăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

Quittez la stupidité, et vous vivrez, Et marchez dans la voie de l'intelligence!

7 C elce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

Celui qui reprend le moqueur s'attire le dédain, Et celui qui corrige le méchant reçoit un outrage.

8 N u mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Ne reprends pas le moqueur, de crainte qu'il ne te haïsse; Reprends le sage, et il t'aimera.

9 D ă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Donne au sage, et il deviendra plus sage; Instruis le juste, et il augmentera son savoir.

10 Î nceputul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

Le commencement de la sagesse, c'est la crainte de l'Éternel; Et la science des saints, c'est l'intelligence.

11 P rin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

C'est par moi que tes jours se multiplieront, Et que les années de ta vie augmenteront.

12 D acă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Si tu es sage, tu es sage pour toi; Si tu es moqueur, tu en porteras seul la peine.

13 N ebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

La folie est une femme bruyante, Stupide et ne sachant rien.

14 E a şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

Elle s'assied à l'entrée de sa maison, Sur un siège, dans les hauteurs de la ville,

15 c a să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

Pour crier aux passants, Qui vont droit leur chemin:

16 C ine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

Que celui qui est stupide entre ici! Elle dit à celui qui est dépourvu de sens:

17 A pele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

Les eaux dérobées sont douces, Et le pain du mystère est agréable!

18 E l nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

Et il ne sait pas que là sont les morts, Et que ses invités sont dans les vallées du séjour des morts.