1 I sus a plecat de acolo, şi S'a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.

Jésus partit de là, et se rendit dans sa patrie. Ses disciples le suivirent.

2 C înd a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, cînd Îl auzeau, se mirau şi ziceau:,, De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta, care I -a fost dată? Şi cum se fac astfel de minuni prin mînile Lui?

Quand le sabbat fut venu, il se mit à enseigner dans la synagogue. Beaucoup de gens qui l'entendirent étaient étonnés et disaient: D'où lui viennent ces choses? Quelle est cette sagesse qui lui a été donnée, et comment de tels miracles se font-ils par ses mains?

3 N u este acesta tîmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sînt surorile Lui aici între noi?`` Şi găseau o pricină de poticnire în El.

N'est-ce pas le charpentier, le fils de Marie, le frère de Jacques, de Joses, de Jude et de Simon? et ses soeurs ne sont-elles pas ici parmi nous? Et il était pour eux une occasion de chute.

4 D ar Isus le -a zis:,, Un prooroc nu este dispreţuit decît în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui.``

Mais Jésus leur dit: Un prophète n'est méprisé que dans sa patrie, parmi ses parents, et dans sa maison.

5 N 'a putut să facă nici o minune acolo, ci doar Şi -a pus mînile peste cîţiva bolnavi, şi i -a vindecat.

Il ne put faire là aucun miracle, si ce n'est qu'il imposa les mains à quelques malades et les guérit.

6 Ş i se mira de necredinţa lor.

Et il s'étonnait de leur incrédulité. Jésus parcourait les villages d'alentour, en enseignant.

7 A tunci a chemat la Sine pe cei doisprezece, şi a început să -i trimeată doi cîte doi, dîndu-le putere asupra duhurilor necurate.

Alors il appela les douze, et il commença à les envoyer deux à deux, en leur donnant pouvoir sur les esprits impurs.

8 L e -a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n'aibă nici pîne, nici traistă, nici bani de aramă la brîu;

Il leur prescrivit de ne rien prendre pour le voyage, si ce n'est un bâton; de n'avoir ni pain, ni sac, ni monnaie dans la ceinture;

9 s ă se încalţe cu sandale, şi să nu se îmbrace cu două haine.

de chausser des sandales, et de ne pas revêtir deux tuniques.

10 A poi le -a zis:,,În orice casă veţi intra, să rămîneţi acolo pînă veţi pleca din locul acela.

Puis il leur dit: Dans quelque maison que vous entriez, restez-y jusqu'à ce que vous partiez de ce lieu.

11 Ş i, dacă în vreun loc nu vă vor primi, şi nu vă vor asculta, să plecaţi de acolo, şi să scuturaţi îndată praful de supt picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pămîntul Sodomei şi Gomorei decît pentru cetatea aceea.``

Et, s'il y a quelque part des gens qui ne vous reçoivent ni ne vous écoutent, retirez-vous de là, et secouez la poussière de vos pieds, afin que cela leur serve de témoignage.

12 U cenicii au plecat, şi au propovăduit pocăinţa.

Ils partirent, et ils prêchèrent la repentance.

13 S coteau mulţi draci, şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi, şi -i vindecau.

Ils chassaient beaucoup de démons, et ils oignaient d'huile beaucoup de malades et les guérissaient.

14 I mpăratul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, al cărui Nume ajunsese vestit; şi a zis:,, Ioan Botezătorul a înviat din morţi, şi de aceea lucrează aceste puteri prin el.``

Le roi Hérode entendit parler de Jésus, dont le nom était devenu célèbre, et il dit: Jean Baptiste est ressuscité des morts, et c'est pour cela qu'il se fait par lui des miracles.

15 A lţii ziceau:,, Este Ilie.`` Iar alţii ziceau:,, Este un prooroc ca unul din prooroci.``

D'autres disaient: C'est Élie. Et d'autres disaient: C'est un prophète comme l'un des prophètes.

16 D ar Irod, cînd a auzit lucrul acesta, zicea:,, Ioan acela, căruia i-am tăiat capul, a înviat din morţi.``

Mais Hérode, en apprenant cela, disait: Ce Jean que j'ai fait décapiter, c'est lui qui est ressuscité.

17 C ăci Irod însuş trimesese să prindă pe Ioan, şi -l legase în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip, pentrucă o luase de nevastă.

Car Hérode lui-même avait fait arrêter Jean, et l'avait fait lier en prison, à cause d'Hérodias, femme de Philippe, son frère, parce qu'il l'avait épousée,

18 Ş i Ioan zicea lui Irod:,, Nu-ţi este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!``

et que Jean lui disait: Il ne t'est pas permis d'avoir la femme de ton frère.

19 I rodiada avea necaz pe Ioan, şi voia să -l omoare. Dar nu putea,

Hérodias était irritée contre Jean, et voulait le faire mourir.

20 c ăci Irod se temea de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfînt; îl ocrotea, şi, cînd îl auzea, de multe ori sta în cumpănă, neştiind ce să facă; şi -l asculta cu plăcere.

Mais elle ne le pouvait; car Hérode craignait Jean, le connaissant pour un homme juste et saint; il le protégeait, et, après l'avoir entendu, il était souvent perplexe, et l'écoutait avec plaisir.

21 T otuş a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod îşi prăznuia ziua naşterii, şi a dat un ospăţ boierilor săi, mai marilor oastei şi fruntaşilor Galileii.

Cependant, un jour propice arriva, lorsque Hérode, à l'anniversaire de sa naissance, donna un festin à ses grands, aux chefs militaires et aux principaux de la Galilée.

22 F ata Irodiadei a intrat la ospăţ, a jucat, şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor lui. Împăratul a zis fetei:,, Cere-mi orice vrei, şi-ţi voi da.``

La fille d'Hérodias entra dans la salle; elle dansa, et plut à Hérode et à ses convives. Le roi dit à la jeune fille: Demande-moi ce que tu voudras, et je te le donnerai.

23 A poi a adăugat cu jurămînt:,, Ori ce-mi vei cere, îţi voi da, fie şi jumătate din împărăţia mea.``

Il ajouta avec serment: Ce que tu me demanderas, je te le donnerai, fût-ce la moitié de mon royaume.

24 F ata a ieşit afară, şi a zis mamei sale:,, Ce să cer? Şi mamă-sa i -a răspuns:,, Capul lui Ioan Botezătorul.``

Étant sortie, elle dit à sa mère: Que demanderais-je? Et sa mère répondit: La tête de Jean Baptiste.

25 E a s'a grăbit să vină îndată la Împărat, şi i -a făcut următoarea cerere:,, Vreau să-mi dai îndată, într'o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.``

Elle s'empressa de rentrer aussitôt vers le roi, et lui fit cette demande: Je veux que tu me donnes à l'instant, sur un plat, la tête de Jean Baptiste.

26 Î mpăratul s'a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n'a vrut să zică nu.

Le roi fut attristé; mais, à cause de ses serments et des convives, il ne voulut pas lui faire un refus.

27 A trimes îndată un ostaş de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostaşul de pază s'a dus şi a tăiat capul lui Ioan în temniţă,

Il envoya sur-le-champ un garde, avec ordre d'apporter la tête de Jean Baptiste.

28 l -a adus pe o farfurie, l -a dat fetei, şi fata l -a dat mamei sale.

Le garde alla décapiter Jean dans la prison, et apporta la tête sur un plat. Il la donna à la jeune fille, et la jeune fille la donna à sa mère.

29 U cenicii lui Ioan, cînd au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul, şi l-au pus într'un mormînt.

Les disciples de Jean, ayant appris cela, vinrent prendre son corps, et le mirent dans un sépulcre.

30 A postolii s'au adunat la Isus, şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.

Les apôtres, s'étant rassemblés auprès de Jésus, lui racontèrent tout ce qu'ils avaient fait et tout ce qu'ils avaient enseigné.

31 I sus le -a zis:,, Veniţi singuri la o parte, într'un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.`` Căci erau mulţi cari veneau şi se duceau, şi ei n'aveau vreme nici să mănînce.

Jésus leur dit: Venez à l'écart dans un lieu désert, et reposez-vous un peu. Car il y avait beaucoup d'allants et de venants, et ils n'avaient même pas le temps de manger.

32 A u plecat dar cu corabia, ca să se ducă într'un loc pustiu, la o parte.

Ils partirent donc dans une barque, pour aller à l'écart dans un lieu désert.

33 O amenii i-au văzut plecînd, şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile, şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.

Beaucoup de gens les virent s'en aller et les reconnurent, et de toutes les villes on accourut à pied et on les devança au lieu où ils se rendaient.

34 C înd a ieşit din corabie, Isus a văzut mult norod; şi I s'a făcut milă de ei, pentrucă erau ca nişte oi cari n'aveau păstor; şi a început să -i înveţe multe lucruri.

Quand il sortit de la barque, Jésus vit une grande foule, et fut ému de compassion pour eux, parce qu'ils étaient comme des brebis qui n'ont point de berger; et il se mit à leur enseigner beaucoup de choses.

35 F iindcă ziua era pe sfîrşite, ucenicii s'au apropiat de El şi I-au zis:,, Locul acesta este pustiu şi ziua este pe sfîrşite.

Comme l'heure était déjà avancée, ses disciples s'approchèrent de lui, et dirent: Ce lieu est désert, et l'heure est déjà avancée;

36 D ă-le drumul să se ducă în cătunele şi satele de primprejur, ca să-şi cumpere pîne, fiindcă n'au ce mînca.``

renvoie-les, afin qu'ils aillent dans les campagnes et dans les villages des environs, pour s'acheter de quoi manger.

37 D aţi-le voi să mănînce``, le -a răspuns Isus. Dar ei I-au zis:,, Oare să ne ducem să cumpărăm pîni de două sute de lei, şi să le dăm să mănînce?``

Jésus leur répondit: Donnez-leur vous-mêmes à manger. Mais ils lui dirent: Irions-nous acheter des pains pour deux cents deniers, et leur donnerions-nous à manger?

38 Ş i El i -a întrebat:,, Cîte pîni aveţi? Duceţi-vă de vedeţi.`` S'au dus de au văzut cîte pîni au, şi au răspuns:,, Cinci, şi doi peşti.``

Et il leur dit: Combien avez-vous de pains? Allez voir. Ils s'en assurèrent, et répondirent: Cinq, et deux poissons.

39 A tunci le -a poruncit să -i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde.

Alors il leur commanda de les faire tous asseoir par groupes sur l'herbe verte,

40 Ş i au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci.

et ils s'assirent par rangées de cent et de cinquante.

41 E l a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti. Şi -a ridicat ochii spre cer, şi a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti, i -a împărţit la toţi.

Il prit les cinq pains et les deux poissons et, levant les yeux vers le ciel, il rendit grâces. Puis, il rompit les pains, et les donna aux disciples, afin qu'ils les distribuassent à la foule. Il partagea aussi les deux poissons entre tous.

42 A u mîncat toţi şi s'au săturat;

Tous mangèrent et furent rassasiés,

43 ş i au ridicat douăsprezece coşuri pline cu fărămituri de pîne şi cu ce mai rămăsese din peşti.

et l'on emporta douze paniers pleins de morceaux de pain et de ce qui restait des poissons.

44 C ei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbaţi.

Ceux qui avaient mangé les pains étaient cinq mille hommes.

45 Î ndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.

Aussitôt après, il obligea ses disciples à monter dans la barque et à passer avant lui de l'autre côté, vers Bethsaïda, pendant que lui-même renverrait la foule.

46 D upăce Şi -a luat rămas bun dela norod, S'a dus în munte, ca să Se roage.

Quand il l'eut renvoyée, il s'en alla sur la montagne, pour prier.

47 C înd s'a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe ţărm.

Le soir étant venu, la barque était au milieu de la mer, et Jésus était seul à terre.

48 A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Şi într'a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, şi voia să treacă pe lîngă ei.

Il vit qu'ils avaient beaucoup de peine à ramer; car le vent leur était contraire. A la quatrième veille de la nuit environ, il alla vers eux, marchant sur la mer, et il voulait les dépasser.

49 C înd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s'a părut că este o nălucă, şi au ţipat;

Quand ils le virent marcher sur la mer, ils crurent que c'étaient un fantôme, et ils poussèrent des cris;

50 p entrucă toţi L-au văzut, şi s'au spăimîntat. Isus a vorbit îndată cu ei, şi le -a zis:,,Îndrăzniţi, Eu sînt, nu vă temeţi!``

car ils le voyaient tous, et ils étaient troublés. Aussitôt Jésus leur parla, et leur dit: Rassurez-vous, c'est moi, n'ayez pas peur!

51 A poi S'a suit la ei în corabie, şi a stat vîntul. Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriţi,

Puis il monta vers eux dans la barque, et le vent cessa. Ils furent en eux-même tout stupéfaits et remplis d'étonnement;

52 c ăci nu înţeleseseră minunea cu pînile, fiindcă le era inima împietrită.

car ils n'avaient pas compris le miracle des pains, parce que leur coeur était endurci.

53 D upă ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului, şi au tras la mal.

Après avoir traversé la mer, ils vinrent dans le pays de Génésareth, et ils abordèrent.

54 C înd au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus,

Quand ils furent sortis de la barque, les gens, ayant aussitôt reconnu Jésus,

55 a u alergat prin toate împrejurimile, şi au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El.

parcoururent tous les environs, et l'on se mit à apporter les malades sur des lits, partout où l'on apprenait qu'il était.

56 O riunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi pe pieţe, şi -L rugau să le dea voie doar să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi cîţi se atingeau de El, erau tămăduiţi.

En quelque lieu qu'il arrivât, dans les villages, dans les villes ou dans les campagnes, on mettait les malades sur les places publiques, et on le priait de leur permettre seulement de toucher le bord de son vêtement. Et tous ceux qui le touchaient étaient guéris.