1 M ai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Mieux vaut le pauvre qui marche dans son intégrité, Que l'homme qui a des lèvres perverses et qui est un insensé.

2 L ipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

Le manque de science n'est bon pour personne, Et celui qui précipite ses pas tombe dans le péché.

3 N ebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

La folie de l'homme pervertit sa voie, Et c'est contre l'Éternel que son coeur s'irrite.

4 B ogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

La richesse procure un grand nombre d'amis, Mais le pauvre est séparé de son ami.

5 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Le faux témoin ne restera pas impuni, Et celui qui dit des mensonges n'échappera pas.

6 O mul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Beaucoup de gens flattent l'homme généreux, Et tous sont les amis de celui qui fait des présents.

7 T oţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Tous les frères du pauvre le haïssent; Combien plus ses amis s'éloignent-ils de lui! Il leur adresse des paroles suppliantes, mais ils disparaissent.

8 C ine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Celui qui acquiert du sens aime son âme; Celui qui garde l'intelligence trouve le bonheur.

9 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

Le faux témoin ne restera pas impuni, Et celui qui dit des mensonges périra.

10 U nui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Il ne sied pas à un insensé de vivre dans les délices; Combien moins à un esclave de dominer sur des princes!

11 Î nţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

L'homme qui a de la sagesse est lent à la colère, Et il met sa gloire à oublier les offenses.

12 M înia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

La colère du roi est comme le rugissement d'un lion, Et sa faveur est comme la rosée sur l'herbe.

13 U n fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

Un fils insensé est une calamité pour son père, Et les querelles d'une femme sont une gouttière sans fin.

14 C asa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

On peut hériter de ses pères une maison et des richesses, Mais une femme intelligente est un don de l'Éternel.

15 L enea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

La paresse fait tomber dans l'assoupissement, Et l'âme nonchalante éprouve la faim.

16 C ine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Celui qui garde ce qui est commandé garde son âme; Celui qui ne veille pas sur sa voie mourra.

17 C ine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Celui qui a pitié du pauvre prête à l'Éternel, Qui lui rendra selon son oeuvre.

18 P edepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Châtie ton fils, car il y a encore de l'espérance; Mais ne désire point le faire mourir.

19 C el pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

Celui que la colère emporte doit en subir la peine; Car si tu le libères, tu devras y revenir.

20 A scultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Écoute les conseils, et reçois l'instruction, Afin que tu sois sage dans la suite de ta vie.

21 O mul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

Il y a dans le coeur de l'homme beaucoup de projets, Mais c'est le dessein de l'Éternel qui s'accomplit.

22 C eeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

Ce qui fait le charme d'un homme, c'est sa bonté; Et mieux vaut un pauvre qu'un menteur.

23 F rica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

La crainte de l'Éternel mène à la vie, Et l'on passe la nuit rassasié, sans être visité par le malheur.

24 L eneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

Le paresseux plonge sa main dans le plat, Et il ne la ramène pas à sa bouche.

25 L oveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Frappe le moqueur, et le sot deviendra sage; Reprends l'homme intelligent, et il comprendra la science.

26 C ine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Celui qui ruine son père et qui met en fuite sa mère Est un fils qui fait honte et qui fait rougir.

27 Î ncetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Cesse, mon fils, d'écouter l'instruction, Si c'est pour t'éloigner des paroles de la science.

28 U n martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

Un témoin pervers se moque de la justice, Et la bouche des méchants dévore l'iniquité.

29 P edepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

Les châtiments sont prêts pour les moqueurs, Et les coups pour le dos des insensés.