1 M ai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Melhor é o pobre que vive com integridade do que o tolo que fala perversamente.

2 L ipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

Não é bom ter zelo sem conhecimento, nem ser precipitado e perder o caminho.

3 N ebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

É a insensatez do homem que arruína a sua vida, mas o seu coração se ira contra o Senhor.

4 B ogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

A riqueza traz muitos amigos, mas até o amigo do pobre o abandona.

5 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

A testemunha falsa não ficará sem castigo, e aquele que despeja mentiras não sairá livre.

6 O mul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Muitos adulam o governante, e todos são amigos de quem dá presentes.

7 T oţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

O pobre é desprezado por todos os seus parentes, quanto mais por seus amigos! Embora os procure, para pedir-lhes ajuda, não os encontra em lugar nenhum.

8 C ine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Quem obtém sabedoria ama-se a si mesmo; quem acalenta o entendimento prospera.

9 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

A testemunha falsa não ficará sem castigo, e aquele que despeja mentiras perecerá.

10 U nui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Não fica bem o tolo viver no luxo; quanto pior é o servo dominar príncipes!

11 Î nţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

A sabedoria do homem lhe dá paciência; sua glória é ignorar as ofensas.

12 M înia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

A ira do rei é como o rugido do leão, mas a sua bondade é como o orvalho sobre a relva.

13 U n fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

O filho tolo é a ruína de seu pai, e a esposa briguenta é como uma goteira constante.

14 C asa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

Casas e riquezas herdam-se dos pais, mas a esposa prudente vem do Senhor.

15 L enea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

A preguiça leva ao sono profundo, e o preguiçoso passa fome.

16 C ine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Quem obedece aos mandamentos preserva a sua vida, mas quem despreza os seus caminhos morrerá.

17 C ine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Quem trata bem os pobres empresta ao Senhor, e ele o recompensará.

18 P edepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Discipline seu filho, pois nisso há esperança; não queira a morte dele.

19 C el pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

O homem de gênio difícil precisa do castigo; se você o poupar, terá que poupá-lo de novo.

20 A scultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Ouça conselhos e aceite instruções, e acabará sendo sábio.

21 O mul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

Muitos são os planos no coração do homem, mas o que prevalece é o propósito do Senhor.

22 C eeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

O que se deseja ver num homem é amor perene; melhor é ser pobre do que mentiroso.

23 F rica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

O temor do Senhor conduz à vida: quem o teme pode descansar em paz, livre de problemas.

24 L eneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

O preguiçoso põe a mão no prato, e não se dá ao trabalho de levá-la à boca!

25 L oveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Açoite o zombador, e os inexperientes aprenderão a prudência; repreenda o homem de discernimento, e ele obterá conhecimento.

26 C ine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

O filho que rouba o pai e expulsa a mãe é causador de vergonha e desonra.

27 Î ncetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Se você parar de ouvir a instrução, meu filho, irá afastar-se das palavras que dão conhecimento.

28 U n martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

A testemunha corrupta zomba da justiça, e a boca dos ímpios tem fome de iniqüidade.

29 P edepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

Os castigos estão preparados para os zombadores, e os açoites para as costas dos tolos.