1 I ov a luat cuvîntul şi a zis:

Então Jó respondeu:

2 b ine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?

“Bem sei que isso é verdade. Mas como pode o mortal ser justo diante de Deus?

3 D acă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.

Ainda que quisesse discutir com ele, não conseguiria argumentar nem uma vez em mil.

4 A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

Sua sabedoria é profunda, seu poder é imenso. Quem tentou resistir -lhe e saiu ileso?

5 E l mută deodată munţii, şi -i răstoarnă în mînia Sa.

Ele transporta montanhas sem que elas o saibam, e em sua ira as põe de cabeça para baixo.

6 Z guduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii.

Sacode a terra e a tira do lugar, e faz suas colunas tremerem.

7 P orunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele supt pecetea Lui.

Fala com o sol, e ele não brilha; ele veda e esconde a luz das estrelas.

8 N umai El întinde cerurile, şi umblă pe înălţimile mării.

Só ele estende os céus e anda sobre as ondas do mar.

9 E l a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.

Ele é o Criador da Ursa e do Órion, das Plêiades e das constelações do sul.

10 E l face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

Realiza maravilhas que não se pode perscrutar, milagres incontáveis.

11 I ată, El trece pe lîngă mine, şi nu -L văd, se duce şi nu -L zăresc.

Quando passa por mim, não posso vê-lo; se passa junto de mim, não o percebo.

12 D acă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice:,, Ce faci?``

Se ele apanha algo, quem pode pará-lo? Quem pode dizer-lhe: ‘O que fazes?’

13 D umnezeu nu-Şi întoarce mînia; supt El se pleacă toţi sprijinitorii mîndriei.

Deus não refreia a sua ira; até o séquito de Raabe encolheu-se diante dos seus pés.

14 Ş i eu, cum să -I răspund? Ce cuvinte să aleg?

“Como então poderei eu discutir com ele? Como achar palavras para com ele argumentar?

15 C hiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decît să mă rog judecătorului.

Embora inocente, eu seria incapaz de responder-lhe; poderia apenas implorar misericórdia ao meu Juiz.

16 Ş i chiar dacă m'ar asculta, cînd Îl chem, tot n'aş putea crede că mi'a ascultat glasul;

Mesmo que eu o chamasse e ele me respondesse, não creio que me daria ouvidos.

17 E l, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,

Ele me esmagaria com uma tempestade e sem motivo multiplicaria minhas feridas.

18 c are nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.

Não me permitiria recuperar o fôlego, mas me engolfaria em agruras.

19 S ă alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?

Recorrer à força? Ele é mais poderoso! Ao tribunal? Quem o intimará?

20 O ricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.

Mesmo sendo eu inocente, minha boca me condenaria; se eu fosse íntegro, ela me declararia culpado.

21 N evinovat! Sînt; dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.

“Conquanto eu seja íntegro, já não me importo comigo; desprezo a minha própria vida.

22 C e-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.

É tudo a mesma coisa; por isso digo: Ele destrói tanto o íntegro como o ímpio.

23 Ş i dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.

Quando um flagelo causa morte repentina, ele zomba do desespero dos inocentes.

24 P ămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit; El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?

Quando um país cai nas mãos dos ímpios, ele venda os olhos de seus juízes. Se não é ele, quem é então?

25 Z ilele mele aleargă mai iuţi decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;

“Meus dias correm mais velozes que um atleta; eles voam sem um vislumbre de alegria.

26 t rec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se răpede asupra prăzii.

Passam como barcos de papiro, como águias que mergulham sobre as presas.

27 D acă zic:, Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea, şi să fiu voios,`

Se eu disser: Vou esquecer a minha queixa, vou mudar o meu semblante e sorrir,

28 s înt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.

ainda assim me apavoro com todos os meus sofrimentos, pois sei que não me considerarás inocente.

29 Ş i dacă voi fi judecat vinovat, pentruce să mă mai trudesc degeaba?

Uma vez que já fui considerado culpado, por que deveria eu lutar em vão?

30 C hiar dacă m'aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mînile cu leşie,

Mesmo que eu me lavasse com sabão e limpasse as minhas mãos com soda de lavadeira,

31 T u tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!

tu me atirarias num poço de lodo, para que até as minhas roupas me detestassem.

32 C ăci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată.

“Ele não é homem como eu, para que eu lhe responda e nos enfrentemos em juízo.

33 N ici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.

Se tão-somente houvesse alguém para servir de árbitro entre nós, para impor as mãos sobre nós dois,

34 S ă-Şi tragă însă varga deasupra mea, şi să nu mă mai turbure spaima Lui.

alguém que afastasse de mim a vara de Deus, para que o seu terror não mais me assustasse!

35 A tunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sînt stăpîn pe mine.

Então eu falaria sem medo; mas não é esse o caso.