1 M uştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

Assim como a mosca morta produz mau cheiro e estraga o perfume, também um pouco de insensatez pesa mais que a sabedoria e a honra.

2 I nima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

O coração do sábio se inclina para o bem, mas o coração do tolo, para o mal.

3 Ş i pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

Mesmo quando anda pelo caminho, o tolo age sem o mínimo bom senso e mostra a todos que não passa de tolo.

4 C înd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

Se a ira de uma autoridade se levantar contra você, não abandone o seu posto; a tranqüilidade evita grandes erros.

5 E ste un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

Há outro mal que vi debaixo do sol, um erro cometido pelos que governam:

6 n ebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

tolos são postos em cargos elevados, enquanto ricos ocupam cargos inferiores.

7 A m văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

Tenho visto servos andando a cavalo, e príncipes andando a pé, como servos.

8 C ine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

Quem cava um poço cairá nele; quem derruba um muro será picado por uma cobra.

9 C ine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

Quem arranca pedras, com elas se ferirá; quem racha lenha se arrisca.

10 C înd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

Se o machado está cego e sua lâmina não foi afiada, é preciso golpear com mais força; agir com sabedoria assegura o sucesso.

11 C înd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

Se a cobra morder antes de ser encantada, para que servirá o encantador?

12 C uvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

As palavras do sábio lhe trazem benefícios, mas os lábios do insensato o destroem.

13 C el dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

No início as suas palavras são mera tolice, mas no final são loucura perversa.

14 N ebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

Embora o tolo fale sem parar, ninguém sabe o que está para vir; quem poderá dizer a outrem o que lhe acontecerá depois?

15 T ruda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

O trabalho do tolo o deixa tão exausto que ele nem consegue achar o caminho de casa.

16 V ai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

Pobre da terra cujo rei é jovem demais e cujos líderes fazem banquetes logo de manhã.

17 F erice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

Feliz é a terra cujo rei é de origem nobre, e cujos líderes comem no devido tempo para recuperar as forças, e não para embriagar-se.

18 C înd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

Por causa da preguiça, o telhado se enverga; por causa das mãos indolentes, a casa tem goteiras.

19 O speţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

O banquete é feito para divertir, e o vinho torna a vida alegre, mas isso tudo se paga com dinheiro.

20 N u blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

Nem em pensamento insulte o rei! Nem mesmo em seu quarto amaldiçoe o rico! Porque uma ave do céu poderá levar as suas palavras, e seres alados poderão divulgar o que você disser.