1 M uştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
死 苍 蝇 使 做 香 的 膏 油 发 出 臭 气 ; 这 样 , 一 点 愚 昧 也 能 败 坏 智 慧 和 尊 荣 。
2 I nima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.
智 慧 人 的 心 居 右 ; 愚 昧 人 的 心 居 左 。
3 Ş i pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!
并 且 愚 昧 人 行 路 显 出 无 知 , 对 众 人 说 , 他 是 愚 昧 人 。
4 C înd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.
掌 权 者 的 心 若 向 你 发 怒 , 不 要 离 开 你 的 本 位 , 因 为 柔 和 能 免 大 过 。
5 E ste un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:
我 见 日 光 之 下 有 一 件 祸 患 , 似 乎 出 於 掌 权 的 错 误 ,
6 n ebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
就 是 愚 昧 人 立 在 高 位 ; 富 足 人 坐 在 低 位 。
7 A m văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.
我 见 过 仆 人 骑 马 , 王 子 像 仆 人 在 地 上 步 行 。
8 C ine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.
挖 陷 坑 的 , 自 己 必 掉 在 其 中 ; 拆 墙 垣 的 , 必 为 蛇 所 咬 。
9 C ine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
凿 开 ( 或 译 : 挪 移 ) 石 头 的 , 必 受 损 伤 ; 劈 开 木 头 的 , 必 遭 危 险 。
10 C înd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.
铁 器 钝 了 , 若 不 将 刃 磨 快 , 就 必 多 费 气 力 ; 但 得 智 慧 指 教 , 便 有 益 处 。
11 C înd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.
未 行 法 术 以 先 , 蛇 若 咬 人 , 後 行 法 术 也 是 无 益 。
12 C uvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
智 慧 人 的 口 说 出 恩 言 ; 愚 昧 人 的 嘴 吞 灭 自 己 。
13 C el dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
他 口 中 的 言 语 起 头 是 愚 昧 ; 他 话 的 末 尾 是 奸 恶 的 狂 妄 。
14 N ebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?
愚 昧 人 多 有 言 语 , 人 却 不 知 将 来 有 甚 麽 事 ; 他 身 後 的 事 谁 能 告 诉 他 呢 ?
15 T ruda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.
凡 愚 昧 人 , 他 的 劳 碌 使 自 己 困 乏 , 因 为 连 进 城 的 路 , 他 也 不 知 道 。
16 V ai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!
邦 国 啊 , 你 的 王 若 是 孩 童 , 你 的 群 臣 早 晨 宴 乐 , 你 就 有 祸 了 !
17 F erice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
邦 国 啊 , 你 的 王 若 是 贵 胄 之 子 , 你 的 群 臣 按 时 吃 喝 , 为 要 补 力 , 不 为 酒 醉 , 你 就 有 福 了 !
18 C înd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.
因 人 懒 惰 , 房 顶 塌 下 ; 因 人 手 懒 , 房 屋 滴 漏 。
19 O speţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
设 摆 筵 席 是 为 喜 笑 。 酒 能 使 人 快 活 ; 钱 能 叫 万 事 应 心 。
20 N u blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.
你 不 可 咒 诅 君 王 , 也 不 可 心 怀 此 念 ; 在 你 卧 房 也 不 可 咒 诅 富 户 。 因 为 空 中 的 鸟 必 传 扬 这 声 音 , 有 翅 膀 的 也 必 述 说 这 事 。