1 M uştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

LAS moscas muertas hacen heder y dar mal olor el perfume del perfumista: así una pequeña locura, al estimado por sabiduría y honra.

2 I nima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

El corazón del sabio está á su mano derecha; mas el corazón del necio á su mano izquierda.

3 Ş i pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

Y aun mientras va el necio por el camino, fálta le, su cordura, y dice á todos, que es necio.

4 C înd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

Si el espíritu del príncipe se exaltare contra ti, no dejes tu lugar; porque la lenidad hará cesar grandes ofensas.

5 E ste un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

Hay un mal que debajo del sol he visto, á manera de error emanado del príncipe:

6 n ebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

La necedad está colocada en grandes alturas, y los ricos están sentados en lugar bajo.

7 A m văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

Vi siervos en caballos, y príncipes que andaban como siervos sobre la tierra.

8 C ine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

El que hiciere el hoyo caerá en él; y el que aportillare el vallado, morderále la serpiente.

9 C ine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

El que mudare las piedras, trabajo tendrá en ellas: el que cortare la leña, en ella peligrará.

10 C înd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

Si se embotare el hierro, y su filo no fuere amolado, hay que añadir entonces más fuerza: empero excede la bondad de la sabiduría.

11 C înd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

Muerde la serpiente cuando no está encantada, y el lenguaraz no es mejor.

12 C uvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

Las palabras de la boca del sabio son gracia; mas los labios del necio causan su propia ruina.

13 C el dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

El principio de las palabras de su boca es necedad; y el fin de su charla nocivo desvarío.

14 N ebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

El necio multiplica palabras: no sabe hombre lo que ha de ser; ¿y quién le hará saber lo que después de él será?

15 T ruda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

El trabajo de los necios los fatiga; porque no saben por dónde ir á la ciudad.

16 V ai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

Ay de ti, tierra, cuando tu rey es muchacho, y tus príncipes comen de mañana!

17 F erice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

Bienaventurada, tú, tierra, cuando tu rey es hijo de nobles, y tus príncipes comen á su hora, por refección, y no por el beber!

18 C înd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

Por la pereza se cae la techumbre, y por flojedad de manos se llueve la casa.

19 O speţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

Por el placer se hace el convite, y el vino alegra los vivos: y el dinero responde á todo.

20 N u blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

Ni aun en tu pensamiento digas mal del rey, ni en los secretos de tu cámara digas mal del rico; porque las aves del cielo llevarán la voz, y las que tienen alas harán saber la palabra.