1 M uştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

¶ Dead flies cause the ointment of the apothecary to send forth a stinking savour: likewise a small act of folly unto him that is esteemed for wisdom and honour.

2 I nima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

A wise man’s heart is at his right hand, but a fool’s heart at his left.

3 Ş i pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

Even when the fool walks by the way, he lacks prudence, and he says unto every one that he is a fool.

4 C înd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

¶ If the spirit of the ruler rises up against thee, do not leave thy place; for meekness pacifies great sins.

5 E ste un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

There is another evil which I have seen under the sun, as an error which proceeds from the ruler:

6 n ebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

Folly is set in great dignity, and the rich are seated in a low place.

7 A m văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

I saw slaves upon horses, and princes walking as slaves upon the earth.

8 C ine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

He that digs a pit shall fall into it, and whosoever breaks a hedge, a serpent shall bite him.

9 C ine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

Whosoever moves the stones shall have tribulation along with it, and he that cuts the firewood shall be endangered by it.

10 C înd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

If the iron is blunt, and he does not whet the edge, then he must put forth more strength, but the advantages of wisdom excel.

11 C înd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

If the serpent bites without being enchanted, then the babbler is no more.

12 C uvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

¶ The words from the mouth of the wise man are grace, but the lips of the fool will swallow up himself.

13 C el dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

The beginning of the words of his mouth is foolishness, and the end of his talk is mischievous madness.

14 N ebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

The fool multiplies words and says, Man cannot tell what shall be, and what shall be after him, who can tell him?

15 T ruda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

The labour of the foolish wearies all of them because they do not know how to go to the city.

16 V ai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

¶ Woe to thee, O land, when thy king is a child, and thy princes banquet in the morning!

17 F erice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

Blessed art thou, O land, when thy king is the son of nobles, and thy princes eat in due season for strength, and not for drunkenness!

18 C înd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

By much slothfulness the building decays, and through idleness of the hands the rain drips throughout the house.

19 O speţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

The banquet is made for pleasure, and wine makes merry; but money answers all things.

20 N u blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

Do not curse the king, not even in thy thought; and do not curse the rich even in the secret place of thy bedchamber; for the birds of the air shall carry the voice, and those who have wings shall tell the matter.