1 I etro, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise şi poporul Său Israel; a aflat că Domnul scosese pe Israel din Egipt.

¶ When Jethro, the priest of Midian, Moses’ father-in-law, heard of all that God had done with Moses and with Israel his people and how the LORD had brought Israel out of Egypt,

2 I etro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, care fusese trimeasă acasă.

then Jethro, Moses’ father-in-law, took Zipporah, Moses’ wife, after he had sent her back,

3 A luat şi pe cei doi fii ai Seforei; unul se numea Gherşom (Străin), căci Moise zisese:,, Locuiesc ca străin într'o ţară străină,``

and her two sons, of which the name of the one was Gershon, for he said, I have been an alien in a strange land,

4 i ar celalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese:,, Dumnezeul tatălui meu mi -a ajutat, şi m'a scăpat de sabia lui Faraon.``

and the name of the other was Eliezer, for the God of my father, said he, helped me and delivered me from the sword of Pharaoh;

5 I etro, socrul lui Moise, a venit cu fiii şi nevasta lui Moise în pustie unde tăbăra el, la muntele lui Dumnezeu.

and Jethro, Moses’ father-in-law, came with his sons and his wife unto Moses into the wilderness, where he was camped next to the mount of God;

6 A trimes vorbă lui Moise să -i spună:,, Eu, socrul tău Ietro, vin la tine cu nevastă-ta şi cu cei doi fii ai tăi.``

and he said unto Moses, I, thy father-in-law Jethro, am come unto thee and thy wife and her two sons with her.

7 M oise a ieşit înaintea socrului său, s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi l -a sărutat. S'au întrebat unul pe altul de sănătate, şi au intrat în cortul lui Moise.

¶ And Moses went out to meet his father-in-law and did obeisance and kissed him; and they asked each other of their peace; and they came into the tent.

8 M oise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon şi împotriva Egiptului, din pricina lui Israel, toate suferinţele cari veniseră peste ei pe drum, şi cum îi izbăvise Domnul din ele.

And Moses told his father-in-law all that the LORD had done unto Pharaoh and to the Egyptians for Israel’s sake and all the travail that had come upon them in the way and how the LORD delivered them.

9 I etro s'a bucurat pentru tot binele, pe care -l făcuse Domnul lui Israel, şi pentru că -l izbăvise din mîna Egiptenilor.

And Jethro rejoiced for all the goodness which the LORD had done to Israel, whom he had delivered out of the hand of the Egyptians.

10 Ş i Ietro a zis:,, Binecuvîntat să fie Domnul, care v'a izbăvit din mîna Egiptenilor şi din mîna lui Faraon, El, care a izbăvit poporul din mîna Egiptenilor!

And Jethro said, Blessed be the LORD, who has delivered you out of the hand of the Egyptians and out of the hand of Pharaoh, who has delivered the people from under the hand of the Egyptians.

11 C unosc acum că Domnul este mai mare decît toţi dumnezeii; căci în lucrul în care s'au purtat cu trufie, El a fost mai pesus de ei.``

Now I know that the LORD is greater than all gods; for in the thing in which they dealt proudly he prevailed against them.

12 I etro, socrul lui Moise, a adus lui Dumnezeu o ardere de tot şi o jertfă de mîncare. Aaron şi toţi bătrînii lui Israel au venit şi au luat parte la masă cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.

And Jethro, Moses’ father-in-law, took burnt offerings and sacrifices for God; and Aaron came, and all the elders of Israel, to eat bread with Moses’ father-in-law before God.

13 A doua zi, Moise s'a aşezat să judece poporul; şi poporul a stat înaintea lui de dimineaţa pînă seara.

¶ And it came to pass another day that Moses sat to judge the people, and the people stood before Moses from the morning unto the evening.

14 S ocrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, şi a zis:,, Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur, şi tot poporul stă înaintea ta, de dimineaţa pînă seara?``

And when Moses’ father-in-law saw all that he did to the people, he said, What is this that thou doest to the people? Why sittest thou thyself alone and all the people stand before thee from morning unto evening?

15 M oise a răspuns socrului său:,, Poporul vine la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu.

And Moses said unto his father-in-law, Because the people come unto me to enquire of God.

16 C înd au vreo treabă, vin la mine; eu judec între ei, şi fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu şi legile Lui.``

When they have a matter, they come unto me; and I judge between one and another, and I declare unto them the statutes of God and his laws.

17 S ocrul lui Moise i -a zis:,, Ce faci tu nu este bine.

Then Moses’ father-in-law said unto him, The thing that thou doest is not good.

18 T e istoveşti singur, şi vei istovi şi poporul acesta, care este cu tine; căci lucrul este mai pe sus de puterile tale şi nu -l vei putea face singur.

Thou wilt surely wear away, both thou and this people that is with thee; for this thing is too heavy for thee; thou art not able to perform it thyself alone.

19 A cum ascultă glasul meu; am să-ţi dau un sfat, şi Dumnezeu va fi cu tine! Fii tîlmaciul poporului înaintea lui Dumnezeu, şi du pricinile înaintea lui Dumnezeu.

Hearken now unto my voice, I will give thee counsel, and God shall be with thee: Be thou for the people before God that thou may submit the causes unto God.

20 Î nvaţă -i poruncile şi legile; şi arată-le calea, pe care trebuie s'o urmeze şi ce trebuie să facă.``

And thou shalt teach them ordinances and laws and shalt show them the way in which they must walk and the work that they must do.

21 A lege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune -i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cinci zeci şi căpetenii peste zece.

Moreover thou shalt consider out of all the people men of virtue, such as fear God, men of truth, hating covetousness, and place princes over them, of thousands, of hundreds, of fifties, and of tens.

22 E i să judece poporul în tot timpul; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înşişi. În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine.

And let them judge the people at all seasons; and it shall be that every great matter they shall bring unto thee, but every small matter they shall judge, so shall it be easier for thyself, and they shall bear the burden with thee.

23 D acă vei face lucrul acesta, şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.``

If thou shalt do this thing and God command thee so, then thou shalt be able to endure, and all this people shall also go to their place in peace.

24 M oise a ascultat sfatul socrului său, şi a făcut tot ce spusese el.

So Moses hearkened to the voice of his father-in-law and did all that he had said.

25 M oise a ales oameni destoinici din tot Israelul, şi i -a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece.

And Moses chose men of virtue out of all Israel and made them heads over the people, princes over thousands, over hundreds, over fifties, and over tens.

26 E i judecau poporul în tot timpul; aduceau înaintea lui Moise pricinile grele, iar toate pricinile mici le judecau ei înşişi.

And they judged the people at all seasons; the hard causes they brought unto Moses, but every small matter they judged themselves.

27 A poi Moise a trimes pe socrul său în ţara lui.

And Moses let his father-in-law depart, and he went to his own land.