1 A scultaţi-Mă, voi, cari umblaţi după neprihănire, cari căutaţi pe Domnul! Priviţi spre stînca din care aţi fost ciopliţi, spre gaura gropii din care aţi fost scoşi.

¶ Hearken to me, ye that follow after righteousness, ye that seek the LORD; look unto the rock from which ye are hewn and to the hole of the pit from which ye are dug.

2 U itaţi-vă la părintele vostru Avraam, şi spre Sara care v'a născut; căci l-am chemat, cînd era numai el singur, l-am binecuvîntat şi înmulţit.

Look unto Abraham your father and unto Sarah that bore you; for I called him alone and blessed him and multiplied him.

3 T ot astfel, Domnul are milă de Sion, şi mîngîie toate dărîmăturile lui. El va face pustia lui ca un Rai, şi pămîntul lui uscat ca o grădină a Domnului. Bucuria şi veselia vor fi mijlocul lui, mulţămiri şi cîntări de laudă.

For the LORD shall surely comfort Zion; he will comfort all her waste places; and he will make her wilderness like Eden and her desert like the garden of the LORD; joy and gladness shall be found therein, thanksgiving, and the voice of singing.

4 I a aminte spre Mine, dar, poporul Meu, pleacă urechea spre Mine, neamul Meu! Căci din Mine va ieşi Legea, şi voi pune Legea Mea lumină popoarelor.

¶ Hearken unto me, my people, and give ear unto me, O my nation: for the law shall proceed from me, and I will uncover my judgment for a light of the peoples.

5 N eprihănirea Mea este aproape, mîntuirea Mea se va arăta, şi braţele Mele vor judeca popoarele, ostroavele vor nădăjdui în Mine, şi se vor încrede în braţul Meu.

My righteousness is near; my saving health is gone forth, and my arms shall judge the people; the isles shall wait upon me; and on my arm shall they place their hope.

6 R idicaţi ochii spre cer, şi priviţi în jos pe pămînt! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pămîntul se va preface în zdrenţe ca o haină, şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte; dar mîntuirea Mea va dăinui în veci, şi neprihănirea Mea nu va avea sfîrşit.

Lift up your eyes to the heavens, and look upon the earth beneath; for the heavens shall vanish away like smoke, and the earth shall wax old like a garment, and those that dwell therein shall perish in like manner; but my saving health shall be for ever, and my righteousness shall never perish.

7 A scultaţi-Mă, voi cari cunoaşteţi neprihănirea, popor, care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, şi nu tremura de ocările lor.

Hearken unto me, ye that know righteousness, the people in whose heart is my law; do not fear the reproach of men, neither be afraid of their revilings.

8 C ăci îi va mînca molia ca pe o haină, şi -i va roade vermele cum roade lîna; dar neprihănirea Mea va dăinui în veci, şi mîntuirea Mea se va întinde din veac în veac.``

For the moth shall eat them up like a garment, and the worm shall eat them like wool: but my righteousness shall be for ever, and my saving health from age to age.

9 T rezeşte-te, trezeşte-te şi îmbracă-te cu putere, braţ al Domnului! Trezeşte-te, ca în zilele de odinioară, şi în veacurile din vechime! Oare n'ai doborît Tu Egiptul, şi ai străpuns balaurul?

¶ Awake, awake, put on strength, O arm of the LORD; awake, as in the ancient days, in ages past. Art thou not he who cut off the proud one, and he who smote the dragon?

10 N u eşti Tu acela, care ai uscat marea, apele adîncului celui mare, şi ai croit în adîncimile mării, un drum pentru trecerea celor răscumpăraţi?

Art thou not he who dried up the sea, the waters of the great deep; he who turned the depths of the sea into a way, that the redeemed might pass over?

11 A stfel cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cîntări de biruinţă, şi o bucurie vecinică le va încununa capul; îi va apuca veselia şi bucuria, iar durerea şi gemetele vor fugi.

Therefore the ransomed of the LORD shall return and come with singing unto Zion; and everlasting joy shall be upon their head; they shall obtain gladness and joy; and sorrow and mourning shall flee away.

12 E u, Eu vă mîngîi. Dar cine eşti tu, ca să te temi de omul cel muritor, şi de fiul omului, care trece ca iarba,

I, even I, am he that comforts you. Who art thou that thou should be afraid of man that is mortal and of the son of man which shall be counted as stubble?

13 ş i să uiţi pe Domnul, care te -a făcut, care a întins cerurile şi a întemeiat pămîntul? Dece să tremuri necontenit toată ziua, înaintea mîniei asupritorului, cînd umblă să te nimicească? Unde este mînia asupritorului?

And thou hast already forgotten the LORD thy maker that has stretched forth the heavens and laid the foundations of the earth and hast feared continually every day the fury of the oppressor when he was ready to destroy. But, where is the fury of the oppressor?

14 Î n curînd cel încovoiat supt fiare va fi deslegat; nu va muri în groapă, şi nu va duce lipsă de pîne.

The prisoner is anxious that he may be loosed and that he should not die in the pit nor that his bread should fail.

15 E u sînt Domnul, Dumnezeul tău, care stîrnesc marea şi fac să -i urle valurile, şi al cărui Nume este Domnul oştirilor.

And I am the LORD thy God that divides the sea and the waves roar; I am thy God; the LORD of the hosts is his name.

16 E u pun cuvintele Mele în gura ta, şi te acopăr cu umbra mînii Mele, ca să întind ceruri noi şi să întemeiez un pămînt nou, şi să zic Sionului:, Tu eşti poporul Meu!`

That has placed my words in thy mouth, and I have covered thee with the shadow of my hand, that thou may plant the heavens and lay the foundations of the earth and say unto Zion, Thou art my people.

17 T rezeşte-te, trezeşte-te! Scoală-te, Ierusalime, care ai băut din mîna Domnului potirul mîniei Lui, care ai băut, ai sorbit pînă în fund potirul ameţelii!

¶ Awake, awake, stand up, O Jerusalem, which hast drunk at the hand of the LORD the cup of his fury; thou hast drunken the dregs of the cup of trembling and wrung them out.

18 C ăci nu este nici unul, care să -l călăuzească, din toţi copiii pe cari i -a născut, nu este niciunul, care să -l ia de mînă din toţi copiii pe cari i -a crescut.

There is no one to guide her among all the sons whom she has brought forth; neither is there any that takes her by the hand of all the sons that she has brought up.

19 A mîndouă aceste lucruri ţi s'au întîmplat: -dar cine te va plînge? -pustiirea şi dărăpănarea, foametea şi sabia. -, Cum să te mîngîi eu?`

These two things are come unto thee; who shall be sorry for thee? desolation, and destruction, and the famine, and the sword. Who shall comfort thee?

20 F iii tăi, leşinaţi, zăceau în toate colţurile uliţelor, ca cerbul într'un laţ, plini de mînia Domnului, şi de mustrarea Dumnezeului tău.

Thy sons have fainted, they lie at the head of all the streets as a wild bull in a net: they are full of the fury of the LORD, the rebuke of thy God.

21 D eaceea, nenorocitule, beat ce eşti, dar nu de vin, ascultă:

Therefore now hear this, thou afflicted and drunken, but not with wine:

22 A şa vorbeşte Domnul tău, Domnul, Dumnezeul tău, care apără pe poporul Lui:, Iatăcă îţi iau din mînă potirul ameţelii, potirul mîniei Mele, că să nu mai bei din el!

Thus has thy Lord said, I AM thy God who pleads the cause of his people; Behold, I have taken out of thine hand the cup of trembling, even the dregs of the cup of my fury; thou shalt no more drink it again:

23 Ş i îl voi pune în mîna asupritorilor tăi, cari îţi ziceau:,Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!`` Îţi făceai atunci spinarea ca un pămînt, şi ca o uliţă pentru trecători.

But I will put it into the hand of those that afflict thee, which have said to thy soul, Bow down, that we may go over: and thou hast laid thy body as the ground and as the street to those that went over.