1 Î nţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

¶ Wisdom has built her house; she has hewn out her seven pillars:

2 Ş i -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

She has killed her sacrifice; she has mingled her wine; and she has furnished her table.

3 Ş i -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

She has sent forth her maidens; she cries upon the highest places of the city,

4 C ine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

whosoever is simple, let him turn in here; as for those that lack understanding, she saith unto him,

5 V eniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

Come, eat of my bread, and drink of the wine which I have mingled.

6 L ăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

Forsake that which is foolish and live and go in the way of understanding.

7 C elce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

He that chastens a scorner brings shame unto himself, and he that chastens a wicked man brings himself a blot.

8 N u mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Chasten not a scorner lest he hate thee; chasten a wise man, and he will love thee.

9 D ă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Give instruction to a wise man, and he will be yet wiser; teach a just man, and he will increase in learning.

10 Î nceputul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

The fear of the LORD is the beginning of wisdom, and the knowledge of the holy is understanding.

11 P rin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

For by me thy days shall be multiplied, and the years of thy life shall be increased.

12 D acă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

If thou be wise, thou shalt be wise for thyself; but if thou scornest, thou alone shalt bear it.

13 N ebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

¶ A foolish woman is clamorous: she is simple and knows nothing.

14 E a şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

For she sits at the door of her house on a seat in the high places of the city

15 c a să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

to call to those who pass by the way, to those who straighten their ways;

16 C ine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

Whosoever is simple, let him turn in here; and as for him that lacks understanding, she saith unto him:

17 A pele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

Stolen waters are sweet, and bread eaten in secret is pleasant.

18 E l nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

But he does not know that the dead are there and that her guests are in the depths of Sheol.