1 Î nţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

La saggezza ha fabbricato la sua casa, ha lavorato le sue colonne in numero di sette;

2 Ş i -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

ha ammazzato i suoi animali, ha preparato il suo vino e ha anche apparecchiato la sua mensa.

3 Ş i -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

Ha mandato fuori le sue ancelle; dall’alto dei luoghi elevati della città essa chiama:

4 C ine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

«Chi è sciocco venga qua!» A quelli che sono privi di senno dice:

5 V eniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

«Venite, mangiate il mio pane e bevete il vino che ho preparato!

6 L ăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

Lasciate, sciocchi, la stoltezza e vivrete; camminate per la via dell’intelligenza!»

7 C elce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

Chi corregge il beffardo si attira insulti, chi riprende l’empio riceve affronto.

8 N u mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

Non riprendere il beffardo, per evitare che ti odi; riprendi il saggio e ti amerà.

9 D ă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

Istruisci il saggio e diventerà più saggio che mai; insegna al giusto e accrescerà il suo sapere.

10 Î nceputul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

Il principio della saggezza è il timore del Signore, e conoscere il Santo è l’intelligenza.

11 P rin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

Per mio mezzo infatti ti saranno moltiplicati i giorni, ti saranno aumentati anni di vita.

12 D acă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

Se sei saggio, sei saggio per te stesso; se sei beffardo, tu solo ne porterai la pena.

13 N ebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

La follia è una donna turbolenta, sciocca, che non sa nulla.

14 E a şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

Siede alla porta di casa, sopra una sedia, nei luoghi elevati della città,

15 c a să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

per chiamare quelli che passano per la via, che vanno diritti per la loro strada, dicendo:

16 C ine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

«Chi è sciocco venga qua!» E a chi è privo di senno dice:

17 A pele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

«Le acque rubate sono dolci, il pane mangiato di nascosto è delizioso».

18 E l nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.

Ma egli non sa che là sono i defunti, che i suoi convitati giacciono in fondo al soggiorno dei morti.