1 U n om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -
L’uomo che, dopo essere stato spesso ripreso, irrigidisce il collo, sarà abbattuto all’improvviso e senza rimedio.
2 C înd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -
Quando i giusti sono numerosi il popolo si rallegra, ma quando domina l’empio il popolo geme.
3 C ine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -
L’uomo che ama la saggezza rallegra suo padre, ma chi frequenta le prostitute dilapida i suoi beni.
4 U n împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -
Il re, con la giustizia, rende stabile il paese, ma l’uomo che fa estorsioni lo rovina.
5 C ine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -
L’uomo che lusinga il prossimo gli tende una rete davanti ai piedi.
6 Î n păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -
Nel misfatto del malvagio c’è un’insidia, ma il giusto canta e si rallegra.
7 C el bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -
Il giusto prende conoscenza della causa dei deboli, ma l’empio non ha intendimento né conoscenza.
8 C ei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -
I beffardi soffiano nel fuoco delle discordie cittadine, ma i saggi calmano le ire.
9 C înd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -
Se un saggio viene a contesa con uno stolto, quello va in collera o ride, e non c’è da intendersi.
10 O amenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -
Gli uomini sanguinari odiano chi è integro, ma gli uomini retti proteggono la sua vita.
11 N ebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -
Lo stolto dà sfogo a tutta la sua ira, ma il saggio trattiene la propria.
12 C înd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -
Quando il sovrano dà retta alle parole bugiarde, tutti i suoi ministri sono malvagi.
13 S ăracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,
Il povero e l’oppressore si incontrano; il Signore illumina gli occhi di entrambi.
14 U n împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -
Il re che fa giustizia ai deboli secondo verità, avrà il trono stabile per sempre.
15 N uiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -
La verga e la riprensione danno saggezza, ma il ragazzo lasciato a se stesso fa vergogna a sua madre.
16 C înd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -
Quando abbondano gli empi, abbondano le trasgressioni, ma i giusti ne vedranno la rovina.
17 P edepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -
Correggi tuo figlio; egli ti darà conforto e procurerà gioia al tuo cuore.
18 C înd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -
Se il popolo non ha rivelazione è senza freno; ma beato colui che osserva la legge!
19 N u prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -
Uno schiavo non si corregge a parole; anche se comprende, non ubbidisce.
20 D acă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -
Hai mai visto un uomo precipitoso nel parlare? C’è più da sperare da uno stolto che da lui.
21 S lujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -
Se uno alleva delicatamente da bambino il suo schiavo, questo finirà per credersi figlio.
22 U n om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -
L’uomo collerico fa nascere contese, e l’uomo furioso commette molte trasgressioni.
23 M îndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -
L’orgoglio abbassa l’uomo, ma chi è umile di spirito ottiene gloria.
24 C ine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -
Chi fa società con il ladro odia se stesso; egli ode la maledizione e non dice nulla.
25 F rica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -
La paura degli uomini è una trappola, ma chi confida nel Signore è al sicuro.
26 M ulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.
Molti cercano il favore del principe, ma il Signore fa giustizia a ognuno.
27 O mul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.
L’uomo iniquo è un abominio per i giusti, e colui che cammina rettamente è un abominio per gli empi.