1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine?

Al direttore del coro. Salmo di Davide. Fino a quando, o Signore, mi dimenticherai? Sarà forse per sempre? Fino a quando mi nasconderai il tuo volto?

2 P înă cînd voi avea sufletul plin de griji, şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Pînă cînd se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?

Fino a quando avrò l’ansia nell’anima e l’affanno nel cuore tutto il giorno? Fino a quando s’innalzerà il nemico su di me?

3 P riveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,

Guarda, rispondimi, o Signore, mio Dio! Illumina i miei occhi perché io non mi addormenti del sonno della morte,

4 c a să nu zică vrăjmaşul meu:,, L-am biruit!`` Şi să nu se bucure protivnicii mei, cînd mă clatin.

affinché il mio nemico non dica: «L’ho vinto!» e non esultino i miei avversari se io vacillo.

5 E u am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale:

Quanto a me, io confido nella tua bontà; il mio cuore gioirà per la tua salvezza;

6 c înt Domnului, căci mi -a făcut bine!

Io canterò al Signore perché m’ha fatto del bene.