1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare.) Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, şi părinţii noştri ne-au povestit lucrările, pe cari le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară.

Al direttore del coro. Dei figli di Core. Cantico. O Dio, noi abbiamo udito con i nostri orecchi, i nostri padri ci hanno raccontato l’opera da te compiuta ai loro giorni, nei tempi antichi.

2 C u mîna Ta, ai izgonit neamuri, ca să -i sădeşti pe ei, ai lovit popoare, ca să -i întinzi pe ei.

Tu con la tua mano hai scacciato nazioni per stabilire i nostri padri; hai distrutto popoli per fare posto a loro.

3 C ăci nu prin sabia lor au pus mîna pe ţară, nu braţul lor i -a mîntuit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale, pentrucă îi iubeai.

Infatti essi non conquistarono il paese con la spada, né fu il loro braccio a salvarli, ma la tua destra, il tuo braccio, la luce del tuo volto, perché li gradivi.

4 D umnezeule, Tu eşti Împăratul meu: porunceşte izbăvirea lui Iacov!

Sei tu il mio re, o Dio, sei tu che dai la vittoria a Giacobbe!

5 C u Tine doborîm pe vrăjmaşii noştri, cu Numele Tău zdrobim pe protivnicii noştri.

Con te noi abbatteremo i nostri nemici, nel tuo nome disperderemo i nostri avversari.

6 C ăci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa;

Io non confido nel mio arco, e non è la mia spada che mi salverà;

7 c i Tu ne izbăveşti de vrăjmaşii noştri, şi dai de ruşine pe cei ce ne urăsc.

ma sei tu che ci salvi dai nostri nemici e copri di vergogna quelli che ci odiano.

8 N oi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, şi pururea slăvim Numele Tău. -(Oprire).

In Dio ci glorieremo ogni giorno e celebreremo il tuo nome in eterno.

9 D ar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine, nu mai ieşi cu oştirile noastre;

Ma ora ci hai respinti e coperti di vergogna e non marci più alla testa dei nostri eserciti.

10 n e faci să dăm dosul înaintea vrăjmaşului, şi ceice ne urăsc, ridică prăzi luate dela noi.

Tu permetti che voltiamo le spalle davanti al nemico, quelli che ci odiano ci depredano.

11 N e dai ca pe nişte oi de mîncat, şi ne risipeşti printre neamuri.

Ci hai svenduti come pecore destinate al macello, ci hai dispersi tra le nazioni.

12 V inzi pe poporul Tău pe nimic, şi nu -l socoteşti de mare preţ.

Tu vendi il tuo popolo per pochi soldi e non ne hai fissato un prezzo alto.

13 N e faci de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de rîsul celor ce ne înconjoară.

Ci hai esposti al disprezzo dei nostri vicini, alle beffe e allo scherno di chi ci sta intorno.

14 N e faci de pomină printre neamuri, şi pricină de clătinare din cap printre popoare.

Ci hai resi la favola delle nazioni; i popoli scuotono il capo, quando si tratta di noi.

15 O cara mea este totdeauna înaintea mea, şi ruşinea îmi acopere faţa,

Il mio disonore mi sta sempre davanti, la vergogna mi copre la faccia

16 l a glasul celui ce mă batjocoreşte şi mă ocărăşte, la vederea vrăjmaşului şi răzbunătorului.

a causa delle parole di chi m’insulta e mi oltraggia, a causa del nemico e di quanti vogliono vendicarsi.

17 T oate acestea ni se întîmplă, fără ca noi să Te fi uitat, fără să fi călcat legămîntul Tău:

Tutto questo ci è avvenuto, eppure non ti abbiamo dimenticato e non siamo stati infedeli al tuo patto.

18 d a, inima nu ni s'a abătut, paşii nu ni s'au depărtat de pe cărarea Ta,

Il nostro cuore non si è rivolto indietro, i nostri passi non si sono sviati dalla tua via,

19 c a să ne zdrobeşti în locuinţa şacalilor, şi să ne acoperi cu umbra morţii.

ma tu ci hai frantumati cacciandoci in dimore di sciacalli e hai steso su di noi l’ombra della morte.

20 D acă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru, şi ne-am fi întins mînile spre un dumnezeu străin,

Se avessimo dimenticato il nome del nostro Dio e avessimo teso le mani verso un dio straniero,

21 n 'ar şti Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaşte tainele inimii?

Dio, forse, non l’avrebbe scoperto? Infatti, egli conosce i pensieri più nascosti.

22 D ar din pricina Ta sîntem junghiaţi în toate zilele, sîntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie.

Per causa tua siamo ogni giorno messi a morte, considerati come pecore da macello.

23 T rezeşte-Te! Pentruce dormi, Doamne? Trezeşte-Te! Nu ne lepăda pe vecie!

Risvègliati! Perché dormi, Signore? Dèstati, non respingerci per sempre!

24 P entruce Îţi ascunzi Faţa? Pentruce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?

Perché nascondi il tuo volto e ignori la nostra afflizione e la nostra oppressione?

25 C ăci sufletul ne este doborît în ţărînă de mîhnire, trupul nostru este lipit de pămînt.

Poiché l’anima nostra è abbattuta nella polvere; il nostro corpo giace per terra.

26 S coală-Te, ca să ne ajuţi! Izbăveşte-ne, pentru bunătatea Ta!

Ergiti in nostro aiuto, liberaci nella tua bontà.