1 ( O cîntare de jale a lui David. Cîntată Domnului din pricina cuvintelor Beniamitului Cuş.) Doamne, Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toţi prigonitorii mei şi izbăveşte-mă,
Lamento che Davide cantò al Signore a proposito di Cus il Beniaminita. O Signore, Dio mio, in te confido; salvami da chi mi perseguita, liberami,
2 c a să nu mă sfîşie ca un leu, care înghite fără să sară cineva în ajutor.
affinché il nemico, come un leone, non sbrani l’anima mia lacerandola, senza che alcuno mi liberi.
3 D oamne, Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mînile mele,
O Signore, Dio mio, se ho fatto così, se c’è perversità nelle mie mani,
4 d acă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, şi n'am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei,
se ho reso male per bene a chi viveva in pace con me (io che ho lasciato andare libero colui che mi era nemico senza ragione),
5 a tunci: să mă urmărească vrăjmaşul şi să m'ajungă, să-mi calce viaţa la pămînt, şi slava mea în pulbere să mi -o arunce! (Oprire).
il mio nemico perseguiti pure la mia anima e la raggiunga, calpesti al suolo la mia vita e getti pure la mia gloria nella polvere.
6 S coală-Te, Doamne, cu mînia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei protivnicilor mei, trezeşte-Te ca să-mi ajuţi, şi rînduieşte o judecată!
Ergiti, o Signore, nell’ira tua, innàlzati contro il furore dei miei nemici e dèstati in mio favore.
7 S ă Te înconjure adunarea popoarelor, şi şezi mai sus decît ea, la înălţime!
Tu hai decretato il giudizio. L’assemblea dei popoli ti circondi e sali a sedere al di sopra d’essa in luogo elevato.
8 D omnul judecă popoarele: fă-mi dreptate Doamne, după neprihănirea şi nevinovăţia mea!
Il Signore giudica i popoli; giudica me, o Signore, secondo la mia giustizia e la mia integrità.
9 A h! pune odată capăt răutăţii celor răi, şi întăreşte pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte!
Fa’ che cessi la malvagità degli empi, ma sostieni il giusto; poiché sei il Dio giusto che conosce i cuori e le reni.
10 S cutul meu este în Dumnezeu, care mîntuieşte pe cei cu inima curată.
Dio è il mio scudo: egli salva gli uomini retti.
11 D umnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care Se mînie în orice vreme.
Dio è un giusto giudice, un Dio che si sdegna ogni giorno.
12 D acă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu îşi ascute sabia, Îşi încordează arcul, şi -l ocheşte,
Se il malvagio non si converte, egli affila la sua spada; egli ha teso l’arco suo e lo tiene pronto;
13 î ndreptă asupra lui săgeţi omorîtoare şi -i aruncă săgeţi arzătoare!
dispone contro di lui strumenti di morte; le sue frecce le rende infuocate.
14 I ată că cel rău pregăteşte răul, zămisleşte fărădelegea, şi naşte înşelăciunea:
Ecco, il malvagio è in doglie per produrre iniquità. Egli ha concepito malizia e partorisce menzogna.
15 f ace o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut -o.
Ha scavato una fossa e l’ha fatta profonda, ma è caduto nella fossa che ha preparata.
16 F ărădelegea pe care a urzit -o, se întoarce asupra capului lui, şi silnicia pe care a făcut -o, se pogoară înapoi pe ţeasta capului lui.
La sua malizia gli ripiomberà sul capo, la sua violenza gli ricadrà sulla testa.
17 E u voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui, şi voi cînta Numele Domnului, Numele Celui Prea Înalt.
Io loderò il Signore per la sua giustizia, salmeggerò al nome del Signore, l’Altissimo.