1 D upă aceea, Isus S'a dus dincolo de marea Galileii, numită marea Tiberiadei.

Dopo queste cose Gesù se ne andò all’altra riva del mare di Galilea, cioè il mare di Tiberiade.

2 O mare gloată mergea după El, pentrucă vedea semnele pe cari le făcea cu cei bolnavi.

Una gran folla lo seguiva, perché vedeva i segni che egli faceva sugli infermi.

3 I sus S'a suit pe munte, şi şedea acolo cu ucenicii Săi.

Ma Gesù salì sul monte e là si pose a sedere con i suoi discepoli.

4 P aştele, praznicul Iudeilor, erau aproape.

Or la Pasqua, la festa dei Giudei, era vicina.

5 I sus Şi -a ridicat ochii, şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip:,, De unde avem să cumpărăm pîni ca să mănînce oamenii aceştia?``

Gesù dunque, alzati gli occhi e vedendo che una gran folla veniva verso di lui, disse a Filippo: «Dove compreremo del pane perché questa gente abbia da mangiare?»

6 S punea lucrul acesta ca să -l încerce, pentrucă ştia ce are de gînd să facă.

Diceva così per metterlo alla prova; perché sapeva bene quello che stava per fare.

7 F ilip i -a răspuns:,, Pînile, pe cari le-am putea cumpăra cu două sute de lei (Greceşte: dinari.), n'ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.``

Filippo gli rispose: «Duecento denari di pani non bastano perché ciascuno ne riceva un pezzetto».

8 U nul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I -a zis:

Uno dei suoi discepoli, Andrea, fratello di Simon Pietro, gli disse:

9 E ste aici un băieţel, care are cinci pîni de orz şi doi peşti; dar ce sînt acestea la atîţia?``

«C’è qui un ragazzo che ha cinque pani d’orzo e due pesci; ma che cosa sono per così tanta gente?»

10 I sus a zis:,, Spuneţi oamenilor să şadă jos.`` În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii.

Gesù disse: «Fateli sedere». C’era molta erba in quel luogo. La gente dunque si sedette, ed erano circa cinquemila uomini.

11 I sus a luat pînile, a mulţămit lui Dumnezeu, le -a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celorce şedeau jos; de asemenea, le -a dat şi din peşti cît au voit.

Gesù quindi prese i pani e, dopo aver reso grazie, li distribuì alla gente seduta; lo stesso fece dei pesci, quanti ne vollero.

12 D upăce s'au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi:,, Strîngeţi fărămiturile cari au rămas, ca să nu se piardă nimic.``

Quando furono saziati, disse ai suoi discepoli: «Raccogliete i pezzi avanzati, perché niente si perda».

13 L e-au adunat deci, şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărămiturile cari rămăseseră din cele cinci pîni de orz, după ce mîncaseră toţi.

Essi quindi li raccolsero, e riempirono dodici ceste con i pezzi dei cinque pani d’orzo che erano avanzati a quelli che avevano mangiato.

14 O amenii aceia, cînd au văzut minunea, pe care o făcuse Isus, ziceau:,, Cu adevărat, acesta este proorocul cel aşteptat în lume.``

La gente dunque, avendo visto il segno che Gesù aveva fatto, disse: «Questi è certo il profeta che deve venire nel mondo».

15 I sus, fiindcă ştia că au de gînd să vină să -L ia cu sila ca să -L facă împărat, S'a dus iarăş la munte, numai El singur. Isus umblă pe mare.

Gesù, quindi, sapendo che stavano per venire a rapirlo per farlo re, si ritirò di nuovo sul monte, da solo. Gesù cammina sul mare

16 C înd s'a înserat, ucenicii Lui s'au coborît la marginea mării.

Quando fu sera, i suoi discepoli scesero al mare

17 S 'au suit într'o corabie, şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, şi Isus tot nu venise la ei.

e, montati in una barca, si diressero all’altra riva, verso Capernaum. Era già buio e Gesù non era ancora venuto presso di loro.

18 S ufla un vînt puternic şi marea era întărîtată.

Il mare era agitato, perché tirava un forte vento.

19 D upă ce au vîslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblînd pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s'au înfricoşat.

Come ebbero remato per circa venticinque o trenta stadi, videro Gesù camminare sul mare e accostarsi alla barca; ed ebbero paura.

20 D ar Isus le -a zis:,, Eu sînt, nu vă temeţi!``

Ma egli disse loro: «Sono io, non temete».

21 V oiau deci să -L ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.

Essi dunque lo vollero prendere nella barca, e subito la barca toccò terra là dove erano diretti. Gesù, il pane della vita

22 N orodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decît o corabie, şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.

Il giorno seguente, la folla che era rimasta sull’altra riva del mare si rese conto che là non c’era altro che una sola barca e che Gesù non vi era salito con i suoi discepoli, ma che i discepoli erano partiti da soli.

23 A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulţămise lui Dumnezeu.

Altre barche, intanto, erano giunte da Tiberiade, vicino al luogo dove avevano mangiato il pane dopo che il Signore aveva reso grazie.

24 C înd au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s'au suit şi ele în corăbiile acestea, şi s'au dus la Capernaum să caute pe Isus.

La folla, dunque, quando ebbe visto che Gesù non era là, e nemmeno i suoi discepoli, montò in quelle barche e andò a Capernaum in cerca di Gesù.

25 C înd L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis:,,Învăţătorule, cînd ai venit aici?``

Trovatolo di là dal mare, gli dissero: «Rabbì, quando sei giunto qui?»

26 D rept răspuns, Isus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că Mă căutaţi nu pentrucă aţi văzut semne, ci pentrucă aţi mîncat din pînile acelea, şi v'aţi săturat.

Gesù rispose loro: «In verità, in verità vi dico che voi mi cercate non perché avete visto dei segni, ma perché avete mangiato dei pani e siete stati saziati.

27 L ucraţi nu pentru mîncarea peritoare, ci pentru mîncarea, care rămîne pentru viaţa vecinică, şi pe care v'o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică, însuş Dumnezeu, pe el L -a însemnat cu pecetea Lui.``

Adoperatevi non per il cibo che perisce, ma per il cibo che dura in vita eterna, e che il Figlio dell’uomo vi darà; poiché su di lui il Padre, cioè Dio, ha posto il proprio sigillo».

28 E i I-au zis:,, Ce să facem ca să săvîrşim lucrările lui Dumnezeu?``

Essi dunque gli dissero: «Che dobbiamo fare per compiere le opere di Dio?»

29 I sus le -a răspuns:,, Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela, pe care L -a trimes El.``

Gesù rispose loro: «Questa è l’opera di Dio: che crediate in colui che egli ha mandato».

30 C e semn faci Tu, deci``, I-au zis ei,,, ca să -l vedem, şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu?

Allora essi gli dissero: «Quale segno fai, dunque, affinché lo vediamo e ti crediamo? Che operi?

31 P ărinţii noştri au mîncat mană în pustie, după cum este scris:, Le -a dat să mănînce pîne din cer.``

I nostri padri mangiarono la manna nel deserto, come è scritto: “Egli diede loro da mangiare del pane venuto dal cielo” ».

32 I sus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că Moise nu v'a dat pînea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pîne din cer;

Gesù disse loro: «In verità, in verità vi dico che non Mosè vi ha dato il pane che viene dal cielo, ma il Padre mio vi dà il vero pane che viene dal cielo.

33 c ăci Pînea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer, şi dă lumii viaţa``.

Poiché il pane di Dio è quello che scende dal cielo, e dà vita al mondo».

34 D oamne``, I-au zis ei,,, dă-ne totdeauna această pîne.``

Essi quindi gli dissero: «Signore, dacci sempre di questo pane».

35 I sus le -a zis:,, Eu sînt Pînea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flămînzi niciodată; şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată.

Gesù disse loro: «Io sono il pane della vita; chi viene a me non avrà più fame e chi crede in me non avrà mai più sete.

36 D ar v'am spus că M'aţi şi văzut, şi tot nu credeţi.

Ma io ve l’ho detto: “Voi {mi} avete visto, eppure non credete!”

37 T ot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu -l voi izgoni afară:

Tutti quelli che il Padre mi dà verranno a me; e colui che viene a me, non lo caccerò fuori;

38 c ăci M'am pogorît din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimes.

perché sono disceso dal cielo non per fare la mia volontà, ma la volontà di colui che mi ha mandato.

39 Ş i voia Celuice M'a trimes, este să nu pierd nimic din tot ce Mi -a dat El, ci să -l înviez în ziua de apoi.

Questa è la volontà di colui che mi ha mandato: che io non perda nessuno di quelli che egli mi ha dati, ma che li risusciti nell’ultimo giorno.

40 V oia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul, şi crede în El, să aibă viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.``

Poiché questa è la volontà del Padre mio: che chiunque contempla il Figlio e crede in lui, abbia vita eterna; e io lo risusciterò nell’ultimo giorno».

41 I udeii cîrteau împotriva Lui, pentrucă zisese:,, Eu sînt pînea care s'a pogorît din cer.``

Perciò i Giudei mormoravano di lui perché aveva detto: «Io sono il pane che è disceso dal cielo».

42 Ş i ziceau:,, Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El:, Eu M'am pogorît din cer?``

Dicevano: «Non è costui Gesù, il figlio di Giuseppe, del quale conosciamo il padre e la madre? Come mai ora dice: “Io sono disceso dal cielo”?»

43 I sus le -a răspuns:,, Nu cîrtiţi între voi.

Gesù rispose loro: «Non mormorate tra di voi.

44 N imeni nu poate veni la Mine, dacă nu -l atrage Tatăl, care M'a trimes; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.

Nessuno può venire a me se il Padre che mi ha mandato non lo attira; e io lo risusciterò nell’ultimo giorno.

45 Î n prooroci este scris:, Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.` Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl, şi a primit învăţătura Lui, vine la Mine.

È scritto nei profeti: “Saranno tutti istruiti da Dio”. Chiunque ha udito il Padre e ha imparato da lui, viene a me.

46 N u că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine dela Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl.

Perché nessuno ha visto il Padre, se non colui che è da Dio; egli ha visto il Padre.

47 A devărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, are viaţa vecinică.

In verità, in verità vi dico: chi crede ha vita eterna.

48 E u sînt Pînea vieţii.

Io sono il pane della vita.

49 P ărinţii voştri au mîncat mană în pustie, şi au murit.

I vostri padri mangiarono la manna nel deserto e morirono.

50 P înea, care se pogoară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănînce din ea, şi să nu moară.

Questo è il pane che discende dal cielo, affinché chi ne mangia non muoia.

51 E u sînt Pînea vie, care s'a pogorît din cer. Dacă mănîncă cineva din pînea aceasta, va trăi în veac; şi pînea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.``

Io sono il pane vivente che è disceso dal cielo; se uno mangia di questo pane vivrà in eterno; e il pane che io darò per la vita del mondo è la mia carne ».

52 L a auzul acestor cuvinte, Iudeii se certau între ei, şi ziceau:,, Cum poate omul acesta să ne dea trupul Lui să -l mîncăm?``

I Giudei dunque discutevano tra di loro, dicendo: «Come può costui darci da mangiare la sua carne?»

53 I sus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mîncaţi trupul Fiului omului, şi dacă nu beţi sîngele Lui, n'aveţi viaţa în voi înşivă.

Perciò Gesù disse loro: «In verità, in verità vi dico che se non mangiate la carne del Figlio dell’uomo e non bevete il suo sangue, non avete vita in voi.

54 C ine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, are viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.

Chi mangia la mia carne e beve il mio sangue ha vita eterna; e io lo risusciterò nell’ultimo giorno.

55 C ăci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sîngele Meu este cu adevărat o băutură.

Perché la mia carne è vero cibo e il mio sangue è vera bevanda.

56 C ine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, rămîne în Mine, şi Eu rămîn în el.

Chi mangia la mia carne e beve il mio sangue dimora in me, e io in lui.

57 D upă cum Tatăl, care este viu, M'a trimes pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănîncă pe Mine, va trăi şi el prin Mine.

Come il Padre vivente mi ha mandato e io vivo a motivo del Padre, così chi mi mangia vivrà anch’egli a motivo di me.

58 A stfel este pînea, care s'a pogorît din cer, nu ca mana, pe care au mîncat -o părinţii voştri, şi totuş au murit: cine mănîncă pînea aceasta, va trăi în veac.``

Questo è il pane che è disceso dal cielo; non come quello che hanno mangiato i padri e sono morti; chi mangia di questo pane vivrà in eterno».

59 I sus a spus aceste lucruri în sinagogă, cînd învăţa pe oameni în Capernaum.

Queste cose disse Gesù, insegnando nella sinagoga di Capernaum. Gesù mette alla prova la lealtà dei discepoli

60 M ulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis:,, Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s'o sufere?``

Perciò molti dei suoi discepoli, dopo aver udito, dissero: «Questo parlare è duro; chi può ascoltarlo?»

61 I sus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cîrteau împotriva vorbirii acesteia, le -a zis:,, Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?

Gesù, sapendo dentro di sé che i suoi discepoli mormoravano di ciò, disse loro: «Questo vi scandalizza?

62 D ar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?...

E che sarebbe se vedeste il Figlio dell’uomo ascendere dov’era prima?

63 D uhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe cari vi le-am spus Eu, sînt duh şi viaţă.

È lo Spirito che vivifica; la carne non è di alcuna utilità; le parole che vi ho dette sono spirito e vita.

64 D ar sînt unii din voi cari nu cred.`` Căci Isus ştia dela început cine erau ceice nu cred, şi cine era celce avea să -L vîndă.

Ma tra di voi ci sono alcuni che non credono». Gesù sapeva infatti fin dal principio chi erano quelli che non credevano e chi era colui che lo avrebbe tradito.

65 Ş i a adăogat:,, Tocmai de aceea v'am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i -a fost dat de Tatăl Meu.``

E diceva: «Per questo vi ho detto che nessuno può venire a me se non gli è dato dal Padre ».

66 D in clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s'au întors înapoi, şi nu mai umblau cu El.

Da allora molti dei suoi discepoli si tirarono indietro e non andavano più con lui.

67 A tunci Isus a zis celor doisprezece:,, Voi nu vreţi să vă duceţi?``

Perciò Gesù disse ai dodici: «Non volete andarvene anche voi?»

68 D oamne``, I -a răspuns Simon Petru,,, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii vecinice.

Simon Pietro gli rispose: «Signore, da chi andremmo noi? Tu hai parole di vita eterna!

69 Ş i noi am crezut, şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfîntul lui Dumnezeu.``

E noi abbiamo creduto e abbiamo conosciuto che tu sei il Santo di Dio ».

70 I sus le -a răspuns:,, Nu v'am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuş unul din voi este un drac.``

Gesù rispose loro: «Non ho io scelto voi dodici? Eppure uno di voi è un diavolo!»

71 V orbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; căci el avea să -L vîndă: el, unul din cei doisprezece.

Egli parlava di Giuda, figlio di Simone Iscariota, perché questi, uno dei dodici, stava per tradirlo.