1 D upă aceea, Isus S'a dus dincolo de marea Galileii, numită marea Tiberiadei.

2 O mare gloată mergea după El, pentrucă vedea semnele pe cari le făcea cu cei bolnavi.

3 I sus S'a suit pe munte, şi şedea acolo cu ucenicii Săi.

4 P aştele, praznicul Iudeilor, erau aproape.

5 I sus Şi -a ridicat ochii, şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip:,, De unde avem să cumpărăm pîni ca să mănînce oamenii aceştia?``

6 S punea lucrul acesta ca să -l încerce, pentrucă ştia ce are de gînd să facă.

7 F ilip i -a răspuns:,, Pînile, pe cari le-am putea cumpăra cu două sute de lei (Greceşte: dinari.), n'ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.``

8 U nul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I -a zis:

9 E ste aici un băieţel, care are cinci pîni de orz şi doi peşti; dar ce sînt acestea la atîţia?``

10 I sus a zis:,, Spuneţi oamenilor să şadă jos.`` În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii.

11 I sus a luat pînile, a mulţămit lui Dumnezeu, le -a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celorce şedeau jos; de asemenea, le -a dat şi din peşti cît au voit.

12 D upăce s'au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi:,, Strîngeţi fărămiturile cari au rămas, ca să nu se piardă nimic.``

13 L e-au adunat deci, şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărămiturile cari rămăseseră din cele cinci pîni de orz, după ce mîncaseră toţi.

14 O amenii aceia, cînd au văzut minunea, pe care o făcuse Isus, ziceau:,, Cu adevărat, acesta este proorocul cel aşteptat în lume.``

15 I sus, fiindcă ştia că au de gînd să vină să -L ia cu sila ca să -L facă împărat, S'a dus iarăş la munte, numai El singur. Isus umblă pe mare.

16 C înd s'a înserat, ucenicii Lui s'au coborît la marginea mării.

17 S 'au suit într'o corabie, şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, şi Isus tot nu venise la ei.

18 S ufla un vînt puternic şi marea era întărîtată.

19 D upă ce au vîslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblînd pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s'au înfricoşat.

20 D ar Isus le -a zis:,, Eu sînt, nu vă temeţi!``

21 V oiau deci să -L ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.

22 N orodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decît o corabie, şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.

23 A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulţămise lui Dumnezeu.

24 C înd au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s'au suit şi ele în corăbiile acestea, şi s'au dus la Capernaum să caute pe Isus.

25 C înd L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis:,,Învăţătorule, cînd ai venit aici?``

26 D rept răspuns, Isus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că Mă căutaţi nu pentrucă aţi văzut semne, ci pentrucă aţi mîncat din pînile acelea, şi v'aţi săturat.

27 L ucraţi nu pentru mîncarea peritoare, ci pentru mîncarea, care rămîne pentru viaţa vecinică, şi pe care v'o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică, însuş Dumnezeu, pe el L -a însemnat cu pecetea Lui.``

28 E i I-au zis:,, Ce să facem ca să săvîrşim lucrările lui Dumnezeu?``

29 I sus le -a răspuns:,, Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela, pe care L -a trimes El.``

30 C e semn faci Tu, deci``, I-au zis ei,,, ca să -l vedem, şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu?

31 P ărinţii noştri au mîncat mană în pustie, după cum este scris:, Le -a dat să mănînce pîne din cer.``

32 I sus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că Moise nu v'a dat pînea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pîne din cer;

33 c ăci Pînea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer, şi dă lumii viaţa``.

34 D oamne``, I-au zis ei,,, dă-ne totdeauna această pîne.``

35 I sus le -a zis:,, Eu sînt Pînea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flămînzi niciodată; şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată.

36 D ar v'am spus că M'aţi şi văzut, şi tot nu credeţi.

37 T ot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu -l voi izgoni afară:

38 c ăci M'am pogorît din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimes.

39 Ş i voia Celuice M'a trimes, este să nu pierd nimic din tot ce Mi -a dat El, ci să -l înviez în ziua de apoi.

40 V oia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul, şi crede în El, să aibă viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.``

41 I udeii cîrteau împotriva Lui, pentrucă zisese:,, Eu sînt pînea care s'a pogorît din cer.``

42 Ş i ziceau:,, Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El:, Eu M'am pogorît din cer?``

43 I sus le -a răspuns:,, Nu cîrtiţi între voi.

44 N imeni nu poate veni la Mine, dacă nu -l atrage Tatăl, care M'a trimes; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.

45 Î n prooroci este scris:, Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.` Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl, şi a primit învăţătura Lui, vine la Mine.

46 N u că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine dela Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl.

47 A devărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, are viaţa vecinică.

48 E u sînt Pînea vieţii.

49 P ărinţii voştri au mîncat mană în pustie, şi au murit.

50 P înea, care se pogoară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănînce din ea, şi să nu moară.

51 E u sînt Pînea vie, care s'a pogorît din cer. Dacă mănîncă cineva din pînea aceasta, va trăi în veac; şi pînea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.``

52 L a auzul acestor cuvinte, Iudeii se certau între ei, şi ziceau:,, Cum poate omul acesta să ne dea trupul Lui să -l mîncăm?``

53 I sus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mîncaţi trupul Fiului omului, şi dacă nu beţi sîngele Lui, n'aveţi viaţa în voi înşivă.

54 C ine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, are viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.

55 C ăci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sîngele Meu este cu adevărat o băutură.

56 C ine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, rămîne în Mine, şi Eu rămîn în el.

57 D upă cum Tatăl, care este viu, M'a trimes pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănîncă pe Mine, va trăi şi el prin Mine.

58 A stfel este pînea, care s'a pogorît din cer, nu ca mana, pe care au mîncat -o părinţii voştri, şi totuş au murit: cine mănîncă pînea aceasta, va trăi în veac.``

59 I sus a spus aceste lucruri în sinagogă, cînd învăţa pe oameni în Capernaum.

60 M ulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis:,, Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s'o sufere?``

61 I sus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cîrteau împotriva vorbirii acesteia, le -a zis:,, Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?

62 D ar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?...

63 D uhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe cari vi le-am spus Eu, sînt duh şi viaţă.

64 D ar sînt unii din voi cari nu cred.`` Căci Isus ştia dela început cine erau ceice nu cred, şi cine era celce avea să -L vîndă.

65 Ş i a adăogat:,, Tocmai de aceea v'am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i -a fost dat de Tatăl Meu.``

66 D in clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s'au întors înapoi, şi nu mai umblau cu El.

67 A tunci Isus a zis celor doisprezece:,, Voi nu vreţi să vă duceţi?``

68 D oamne``, I -a răspuns Simon Petru,,, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii vecinice.

69 Ş i noi am crezut, şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfîntul lui Dumnezeu.``

70 I sus le -a răspuns:,, Nu v'am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuş unul din voi este un drac.``

71 V orbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; căci el avea să -L vîndă: el, unul din cei doisprezece.